Ministerul Muncii a prezentat proiectul pentru noua lege a pensiilor, care va aduce schimbări importante de la 1 ianuarie 2024. Noua lege va lega vârsta de pensionare de speranța de viață din România, ceea ce înseamnă că o dată la 3 ani vârsta de pensionare ar putea să crească.

„Stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege sunt majorate în funcție de evoluția speranței de viață din România, la un interval de maxim 3 ani”, se arată în proiectul de lege.

Consiliul Fiscal va avea rolul de a verifica dacă Guvernul a respectat vârsta de pensionare, stagiul minim și stagiul complet de cotizare. Consiliul va realiza, o dată la 3 ani, o analiză, iar în cazul în care se va decide că Guvernul nu a crescut vârsta de pensionare în funcție de speranța de viață, atunci va fi obligat să aplice imediat modificările.

Vârsta de pensionare, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, va fi de 65 de ani în 2035. Acest lucru înseamnă că vârsta de pensionare pentru femei crește cu 2 ani, de la 63 din prezent.

PS News a scris deja despre anomalia de a lega vârsta de pensionare de speranța de viață, în condițiile în care în alte state UE vârsta de pensionare este mai mică decât la noi și speranța de viață mult mai mare.

CITIȚI ȘI: ANALIZĂ Vârsta de pensionare a crescut mai mult decât speranța de viață

Cu cât vor crește pensiile

Punctul de pensie se va majora în 2024 cu 13,8% și va ajunge la 2.032 de lei. De asemenea, majorarea pensiilor se va face anual, în luna ianuarie, după cum urmează:

„(…) valoarea punctului de referință se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică”.

Totuși, majorarea pensiilor trebuie să țină cont și de valoarea contribuțiilor de asigurări sociale:

„Începând cu anul 2025 procentul de majorare rezultat din aplicarea prevederilor alin. (3) – (5) nu poate fi mai mare decât procentul de creștere al veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale la buget sau rata medie anuală a inflației din anul precedent, situație în care se acordă procentul cel mai avantajos”, se arată în proiectul de lege.

Cum se calculează pensia

Stagiile de cotizare care au depășit pragul de 25 de ani vor fi primi puncte suplimentare: 0,50 puncte/an pentru anii de contributivitate din intervalul 26-30 inclusiv; 0,75 puncte/an pentru anii de contributivitate din intervalul 31-35 inclusiv; 1 punct/an începând cu anul 36 de contributivitate.

Punctele mai mari pentru cei care depășesc 25 de ani de activitate ar trebui să stimuleze rămânerea în activitatea și întârzierea ieșirii la pensie. Numai că într-o țară cu o speranță de viață foarte mică, muncitorii vor refuza să mai rămână în activitate după vârsta de 65 de ani. De asemenea, România are probleme și cu speranța de viață sănătoasă, care este de doar 60 de ani. Ceea ce înseamnă că după pragul de 60 de ani, românii încep să aibă probleme de sănătate și nu mai sunt apți pentru muncă. Spre deosebire de Italia unde speranța de viață sănătoasă e 67 de ani sau Suedia unde se ajunge la 72 de ani de viață sănătoasă.

Formula de calcul a pensiei va fi stabilită prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință (81 în 2024).

Beneficii pentru femeile cu copii

Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv și care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare. Pentru fiecare copil născut și crescut, vârsta lor de pensionare, cu stagiul de cotizare complet, se reduce cu 6 luni.

Se reduce vârsta de pensionare și pentru cei care au muncit în condiții deosebite și au stagiul complet de cotizare. Pentru fiecare an muncit în condiții deosebite, aceștia primesc o reducere de 4 luni la vârsta de pensionare. Spre exemplu, cei care au muncit 20 de ani în condiții deosebite, se vor putea pensiona mai devreme cu 6 ani și 8 luni decât vârsta de pensionare. În acest caz, se observă o diminuare a reducerii oferite celor care au lucrat în condiții deosebite. Dacă în trecut puteau ajunge la peste 10 ani, cu noua lege vor beneficia de o reducere de cel mult 7 ani.

Proiectul prezentat de Ministerul Muncii este în dezbatere publică 10 zile, iar Parlamentul ar trebui să-l adopte până pe 29 noiembrie. Pare un scenariu foarte optimist din partea Ministerului Muncii, în condițiile în care parlamentarii vor depune mai multe amendamente. Legea ar trebui să aibă efect de la 1 ianuarie 2024 pentru majorarea pensiilor, iar în totalitate va intra în vigoare la 1 septembrie 2024.