BOMBĂ: Tribunalul General al UE a condamnat Comisia Europeană sub conducerea Ursulei von der Leyen în cazul „Pfizergate”

Comisia Europeană a fost condamnată de Tribunalul General al UE pe data de 14.05.2025 pentru că a refuzat să publice mesajele dintre Ursula von der Leyen și Albert Bourla, CEO-ul de la Pfizer, prin care cei doi „negociau” privat clauzele contractului privind cumpărarea de către Comisie a sute de milioane de doze de vaccinuri în perioada pandemiei COVID-19.

În 2021, pornind de la un interviu din NY Times, în care CEO-ul Pfizer Albert Bourla a spus că a discutat privat cu Ursula von der Leyen cu privire la clauzele contractuale, jurnalista Matina Stevi de la această publicație a cerut să i se comunice respectivele mesaje.

Comisia Europeană a răspuns inițial că asemenea mesaje nu există, apoi că nu le mai are.

Jurnalista a făcut sesizare la Ombudsman-ul european care, în urma unei investigații, a descoperit că Ursula von der Leyen a comis administrare defectuoasă (maladministration) pentru modul cum a gestionat stocarea acelor mesaje.

În urma refuzului continuu al Comisiei Europene de a publica acele mesaje or de a justifica de ce ele nu ar mai exista, jurnalista Matina Stevi și NY Times s-au adresat Tribunalului General al UE pentru a obliga Comisia Europeană să publice respectivele mesaje ori să sancționeze Comisia dacă aceasta nu a administrat corect aceste mesaje.

Prin hotărârea din 14.05.2025, în cauza T‑36/23, Tribunalul General al UE a concluzionat că, prin refuzul de a comunica mesajele solicitate, Comisia Europeană a încălcat art. 41 din Carta drepturilor fundamentale din UE, ce garantează dreptul fundamental la o bună/corectă administrare din partea autorităților.

„Trebuie să se statueze că Comisia nu a furnizat în decizia contestată nicio explicație plauzibilă privind motivul pentru care nu a putut găsi documentele solicitate. Explicațiile furnizate de Comisie ca răspuns la întrebările formulate în contextul unei măsuri de organizare a procedurii și reiterate în timpul ședinței – presupunând că sunt relevante pentru evaluarea legalității deciziei contestate – nu îndeplinesc nici ele cerințele necesare, întrucât nu permit să se cunoască ce s-a întâmplat efectiv cu documentele solicitate.

Prezumția de inexistență a documentelor solicitate fiind răsturnată, revenea Comisiei […] sarcina de a furniza o explicație plauzibilă cu privire la motivul pentru care nu a putut găsi documentele solicitate, despre care se afirmă că au existat în trecut, dar care nu mai existau la data cererii de acces la documente sau, cel puțin, nu au putut fi găsite. După cum rezultă în esență din analiza de mai sus, Comisia s-a limitat doar să afirme că nu deține documentele solicitate.

În aceste condiții, este adecvat să se concluzioneze că Comisia nu și-a îndeplinit obligațiile în procesarea cererii de acces la documente, […] încălcând astfel principiul bunei administrări prevăzut la articolul 41 din Cartă”, se arată în concluziile hotărârii.

Comisia nu a explicat în mod plauzibil nici motivul în baza căruia ar fi apreciat că mesajele text trimise între Ursula von der Leyen și Albert Bourla „în cadrul achiziționării de vaccinuri împotriva COVID-19 nu conțin informații importante sau care implică acțiuni subsecvente, a căror păstrare trebuie asigurată”, se arată în motivare.

Comisia Europeană poate să revină asupra deciziei de respingere a furnizării mesajelor dintre Ursula von der Leyen și Albert Bourla, sau poate face recurs.

Hotărârea Tribunalului General al UE în cauza T‑36/23 poate fi accesată aici:

Comunicatul Tribunalului în limba română privind această cauză poate fi accesat aici:

Europarlamentarul Cristian Terheș a insistat din 2021, de când a erupt acest scandal, atât prin conferințe de presă și mesaje publice, cât și prin amendamente la diverse dosare, că aceste mesaje trebuie făcute publice iar Ursula von der Leyen trebuie trasă la răspundere.