Europarlamentarul Cristian Terheș: Prin noile legi ale justiției, Cătălin Predoiu atacă suveranitatea României
Jocurile tradatorului slugarnic mincinos Catalin Predoiu: legatura dintre CJUE, modificarile la legile justitiei si atacul la suveranitatea Romaniei
Abrogarea abaterii disciplinare pentru judecatori si procurori in cazul incalcarii/nesocotirii deciziilor Curtii Constitutionale (CCR) si ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) prin modificarile la legile justitiei propuse de Catalin Predoiu si aprobate in sedinta de Guvernul Ciuca din data de 24 august 2022 reprezinta un atac fara precedent la suveranitatea Romaniei si, implicit, la existenta Romaniei ca stat constitutional.
Este important ca fiecare cetatean roman sa inteleaga gravitatea actiunii lui Catalin Predoiu si a celor care-i sustin propunerile nocive, care nu reprezinta doar un atentat sau o restrangere a suveranitatii, ci pur si simplu o renuntare la aceasta.
1. CE INSEAMNA SUVERANITATE
Suveranitatea este SURSA UNICA si PRIMORDIALA a dreptului fiecarui stat de a-si exercita autoritatea suprema legislativa, judiciara sau/si executiva.
Aceasta sursa este UNICA si INDIVIZIBILA, ea neputand fi impartita si vanduta sau cedata pe bucati. Tocmai pentru ca nu poate fi impartita, nu pot fi cedate nici parti din ea: orice cedare inseamna, in realitate, renuntarea la suveranitate ca intreg.
Constitutia Romaniei incepe prin a proclama chiar din art. 1 alin. (1) ca „Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil”, iar la art. 2 alin. (1) ca „Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum”.
Suveranitatea, asadar, apartine EXCLUSIV poporului roman, adica nu cetatenilor ce populeaza tara la un moment dat, ci poporului ca natiune ce transcede timpului. De aceea Constitutia nu a permis si nu permite cedarea de suveranitate, pentru ca ar echivala cu disparitia Romaniei ca tara si ca stat constitutional, precum si disparitia noastra ca popor.
Uniunea Europeana este o uniune de state SUVERANE, care au decis, tocmai in exercitatea suveranitatii, ca o parte din atributele suveranitatii sa fie exercitate in comun. Statele au permis acest lucru si statele au dreptul fundamental si de neatins de a veghea ca limitele in care UE isi exercita aceste atributii si competente sa nu depaseasca ceea ce popoarele si natiunile statelor europene au aprobat.
Pe de alta parte, agenda neomarxista globalista de la Bruxelles impinge spre stergerea identitatii nationale si a statelor suverane constitutionale, acest lucru mergand chiar contra vointei clar exprimate de cetatenii europeni ce au respins adoptarea unei Constitutii Europene, ce ar fi constituit primul pas spre federalizarea UE.
Vointa popoarelor si natiunilor din statele UE este insa pas cu pas infranta printr-o manevra pe cat de subtila, pe atat de periculoasa: folosirea Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) pentru confiscarea suveranitatii statelor.
Voi explica mai jos acest lucru, dar pana atunci e important sa se inteleaga ca, in reusita acestui plan, este necesar un precedent ce sa consolideze forta hotararilor date de CJUE in dreptul intern al statelor membre peste propriile lor Constitutii.
Romania, se vede, a fost aleasa sa creeze acest precedent european, pentru ca liderii ei au fost mereu slabi, slugarnici peste masura, incapabili sa inteleaga si sa lupte pentru interesele tarii si ale poporului roman care sa transceada chiar timpul lor. Un rol fundamental in acest plan il are tradatorul si mincinosul ministru al justitiei Catalin Predoiu, rol pe care-l voi explica mai jos.
2. TRADAREA SI MINCIUNILE LUI CATALIN PREDOIU
Printr-un comunicat de presa postat pe siteul Ministerului Justitiei este anuntat ca: „In cadrul cooperarii permanente dintre Ministerul Justitiei si Comisia Europeana, mentinuta atat la nivel de experti, cat si prin dialogul constant si direct dintre ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, cu reprezentantii Comisiei Europene, Vera Jourova, vicepresedinta Comisiei, si Didier Reynders, comisarul pentru Justitie, Ministerul Justitiei a transmis, astazi, 18 aprilie 2022, la Bruxelles, proiectele legilor Justitiei”.
Scopul acestei trimiteri, in conditiile in care proiectele nu erau definitive si se aflau in dezbatere publica, era pur si simplu acela de a vedea care sunt limitele pe care Comisia Europeana i le trasa ministrului Predoiu pentru negocierile interne, in special cu Consiliul Superior al Magistraturii(CSM) si aliatii de la guvernare, PSD.
Tragand linia la final, rezulta ca o singura linie a fost trasata: abrogarea abaterii disciplinare a incalcarii deciziilor CCCR si asigurarea, in acest mod, a primatului deciziilor CJUE peste cele ale Curtii Constitutionale, fapt neacceptat pana acum de restul statelor membre.
Aceasta concluzie rezulta evident din succesiunea ulterioara a evenimentelor:
a) Forma trimisa spre avizare CSM este fundamental diferita de cea trimisa Comisiei Europene, in special in ceea ce priveste competentele CSM, ce isi consolideaza puterea in sistem. Avizul favorabil al CSM este un pas obligatoriu, in lipsa lui PSD anuntand ca nu voteaza proiectele. Din acest motiv Predoiu le-a acceptat toate conditiile, inclusiv abrogarea posibilitatii de revocare a membrilor CSM. Singurul text ne-negociabil a fost cel privind abrogarea abaterii disciplinare a nerespectarii deciziilor CCR, desi CSM avizase negativ, nu de mult, un proiect de lege similar. Toate cedarile facute de Catalin Predoiu in fata CSM demonstraza un singurul lucru pe care a promis sa il asigure prin noile legi ale justitiei: renuntarea la caracterul obligatoriu al deciziilor CCR.
b) Modificarile mentionate la punctul a) au fost dur criticate de magistratii rezist, ce au vazut ca modificarile pe care ei mizau pentru promovari facile sau asigurarea unui loc in viitoarele CSM au disparut din proiectele finale. Acestia au trimis o scrisoarea extrem de dura Comisiei Europene, acuzand ca „sistemul judiciar cunoaste un regres inacceptabil, independenta sa fiind grav periclitata”. ONG-urile rezist, presa de casa si USR completeaza acest cor, incercand sa starneasca o reactie dura la nivel european.
c) In mod aparent surprinzator, reactia Comisiei Europene este una extrem de slaba, ba chiar incurajatoare:
„«Comisia Europeana urmareste indeaproape procesul in curs de desfasurare si ramane in contact cu autoritatile romane cu privire la proiectele de legi privind justitia care au fost adoptate acum de catre guvern», a declarat miercuri pentru G4Media un purtator de cuvant al executivului comunitar.(…) Oficialul european a mai amintit declaratia vicepresedintei Vera Jourova din timpul ultimei sale vizite in Romania: «Observam o determinare politica si un impuls real pentru a avansa semnificativ in procesul de reforma»”.
Reactia slaba este insa dovada intelegerii preliminare dintre Catalin Predoiu si Comisia Europeana, care pare sa accepte orice in schimbul asigurarii suprematiei deciziilor CJUE peste cele ale CCR.
Pe termen lung insa, odata intrata in vigoare abrogarea abaterii disciplinare ca deciziile CCR sunt obligatorii, nimic nu va mai opri pe viitor Comisia Europena sa dispuna cum va dori asupra justitiei din Romania, chiar in contra intereselor cetatenilor, asa cum, de altfel, a facut-o in mod repetat si in trecut.
Pe plan intern, tradatorul Catalin Predoiu a avut o activitate publica intensa, bazata in special pe minciuni, prin care a pregatit publicul pentru aceste modificari, justificandu-le prin argumente false.
Cu tilu de exemplu, redau dialogul purtat de Catalin Predoiu cu Silviu Manastire in februarie 2022:
„Realizator: Si-a pierdut Romania dupa integrare, domnule Predoiu, independenta, suveranitatea?
Catalin Predoiu: Orice stat care a intrat in Uniunea Europeana a cedat suveranitate, orice stat membru, de la Germania pana la Romania a cedat suveranitate.
Realizator: La nivel de constitutionalitate?
Catalin Predoiu: Da, evident. Uitati-va in Constitutie! In momentul in care tu accepti ca aplici dreptul european cu prevalenta… sigur ca sunt nuante, sunt si alte articole care sunt interpretabile, dar ti-ai asumat sa cedezi o parte din suveranitate. Nu vrem sa ne aducem aminte despre lucrul asta? E valabil pentru orice stat membru al Uniunii Europene.
Realizator: Dar intervine discutia asta dupa 15 ani de la integrare. La inceputul integrarii nu prea stiam lucrurile astea. Le aflam pe parcurs.
Catalin Predoiu: Asa cum si oreionul il faci la 10 ani… Si alte state au trecut prin discutia asta. Germania a avut problema asta inainte ca Romania sa intre in Uniunea Europeana si s-a rezolvat prin dialog intre Curtile Constitutionale si Curtile de Justitie ale Uniunii Europene.”
Realizator: Curtea Constitutionala a Romaniei, prin comunicatul de presa de la sfarsitul anului trecut zice: „Da, dar modificam Constitutia!”, deci daca vreti ca CJUE sa cenzureze decizii ale CCR-ului, politicienii romani, dumneavoastra, noi ca societate sa modificam Constitutia si sa spunem negru pe alb ca CJUE poate sa se pronunte pe decizii ale Curtii Constitutionale din Romania.
Catalin Predoiu: E un cerc vicios, daca vreti, si o problema… oul cu gaina. Pentru ca in Tratatul de functionare a UE este consfintit acest principiu al suprematiei dreptului european. In Constitutia Romaniei este consfiintit faptul ca tratatele au prioritate.
Realizator: Prin Constitutia modificata in 2003.
Catalin Predoiu: Da si e articol expres inclusiv cu privire la dreptul european si unde spune ca inclusiv autoritatile statului pun in aplicare acest principiu, iar noi guvernul, cel putin acest guvern, a recunoscut si recunoaste prioritatea acestui drept european. Cum? Prin proiectele de lege noi vom integra, spre exemplu, la Justitie – noi o sa integram in proiectul privind legile justitiei un considerent din decizia CJU din 18 mai/2021.”
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, la emisiunea „Dosar de politician” de la B1 TV – 13.02.2022
Raspunsurile date de ministrul Predoiu sunt infioratoare si demonstreaza obiectivul acestuia, trasat din afara tarii, de a submina suprematia Constitutiei in Romania.
2.1. NICI UN STAT NU A CEDAT SUVERANITATE CAND A INTRAT IN UE!!!!!!
Am explicat la punctul 1 acest lucru. Curtea Constitutionala a Germaniei a explicat ferm si clar acest lucru.
Inca din 1994, cu ocazia ratificarii Tratatului de la Maastricht, prin decizia Maastricht a BverfG, Curtea Constitutionala federala a sublinat ca: „Valabilitatea si aplicarea dreptului european in Germania deriva din ordinea ce guverneaza aplicarea legii mentionata in Actul de Consens. Germania, de aceea, isi mentine statutul de stat suveran in sine, precum si statutul de egalitate suverana cu alte state in sensul art. 2 par. 1 din Carta ONU”. [pag. 21 din decizie]
https://iow.eui.eu/wp-content/uploads/sites/18/2013/04/06-Von-Bogdandy-German-Federal-Constitutional-Court.pdf
Carta ONU, la art. 2 par. 1, prevede ca „Organizatia este intemeiata pe principiul egalitatii suverane a tuturor Membrilor ei”.
Similar, inca din 2003 CCR a statuta ca: „Curtea Constitutionala constata ca prin actele de transfer al unor atributii catre structurile Uniunii Europene, acestea nu dobandesc, prin inzestrare, o «supracompetenta», o suveranitate proprie. In realitate, statele membre ale Uniunii Europene au decis sa exercite in comun anumite atributii care, in mod traditional, tin de domeniul suveranitatii nationale”. [Decizia 148/2003]
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/43692
Ca atare, Catalin Predoiu minte ordinar cand afirma ca, prin intrarea in UE, statele membre si-au cedat suveranitate. Aceasta a fost o teza vehiculata si de Traian Basescu ca presedinte, pentru a justifica mizeriile pe care le-a facut sau acceptat in justitie in perioada in care a fost presedinte.
2.2. Constitutia Romaniei NU PERMITE APLICAREA HOTARARILOR CJUE PESTE CONSTITUTIE si peste deciziile CCR
Art. 1 alin. (5) consacra principiul SUPREMATIEI CONSTITUTIEI: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”. Corelativ, art. 142 prevede ca „Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei”.
Limitele aplicarii prioritare a dreptului european au fost trasate de Curtea Constitutionala inca din 2003, prin Decizia 148/2003, in controlul a priori a legii de revizuire a Constitutiei, adoptata tocmai in vederea aderarii de UE:
„Solutia propusa de autorii initiativei de revizuire are in vedere implementarea dreptului comunitar in spatiul national si stabilirea regulii aplicarii prioritare a dreptului comunitar fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Consecinta aderarii pleaca de la faptul ca statele membre ale Uniunii Europene au inteles sa situeze acquisul comunitar – tratatele constitutive ale Uniunii Europene si reglementarile derivate din acestea – pe o pozitie intermediara intre Constitutie si celelalte legi, atunci cand este vorba de acte normative europene obligatorii”.
Aceasta linie jurisprudentiala a CCR – a caracterului supra-legal, dar infra-constitutional – al dreptului european a fost urmata neabatut de Curte pana in prezent, fiind impusa de dispozitiile constitutionale aratate.
2.3. TRATATELE INTERNATIONALE AU PRIORITATE DOAR IN DOMENIUL DREPTURILOR OMULUI
Constitutia prevede, la art. 20 alin. (1), un singur caz de aplicare prioritara, chiar peste Constitutie, dar permis de Constitutie (!!!), a unor norme internationale, si anume in materia drepturilor omului: „Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”
Aceasta prevedere nu este altceva decat punerea in practica a unui principiu international pana acum imuabil in materia drepturilor omului: intodeauna se aplica clauza mai favorabila.
Tratatul UE NU este un tratat in domeniul drepturilor omului, astfel incat sa se aplice cu prioritate, peste Constitutie. De fapt, CJUE ESTE GROPARUL DREPTURILOR OMULUI IN UE, prin incalcarea principiului clauzei mai favorabile.
Astfel, in hotararea din 21.12.2021, CJUE a cerut judecatorilor romani sa aplice protectia nationala mai favorabile a dreptului la un proces echitabil din dreptul intern doar daca acesta nu „ar fi de natura sa compromita suprematia, unitatea si caracterul efectiv al dreptului Uniunii” – par. 212-213 Hot CJUE din 21.12.2021.
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:62019CJ0357
3. NU EXISTA O SUPREMATIE A DREPTULUI EUROPEAN PESTE CONSTITUTIE
In Tratatul de functionare a UE NU este inclus principiul suprematiei dreptului european. Nicioadata, de la inceputul comunitatii europene, ce a precedat UE, nu a fost trecut in tratate principiul „suprematiei dreptului european”.
Suprematia dreptului european, desi neprevazut in tratate, a fost impus de catre CJUE prin jurisprudenta sa.
Chiar si asa, primatul dreptului european nu a fost acceptat de statele membre in baza jurisprudentei CJUE, ci in baza dispozitiilor din propriile constitutii nationale. Consecinta a fost ca, desi principiul suprematiei dreptului european a fost acceptat de state la nivelul legislatiei primare, acesta a fost categoric respins de curtile constitutionale nationale atunci cand a fost fortata recunoasterea lui peste sau in contra normelor constitutionale.
In 2007, dupa esecul adoptarii Constitutiei Europene, a fost adoptat Tratatul de la Lisabona.
Spre deosebire de Tratatul constitutional respins de cetateni prin referendum in mai si iunie 2005 si apoi abandonat, Tratatul de la Lisabona nu contine nici un articol care sa stabileasca in mod oficial suprematia dreptului Uniunii asupra legislatiei nationale.
In mod inselator, insa, la Tratatul de la Lisabona a fost atasata Declaratia nr. 17, care face referire la un aviz al Serviciului juridic al Consiliului ce reitereaza jurisprudenta constanta a CJUE „că supremaţia dreptului comunitar este un principiu fundamental al dreptului comunitar”. Declaratia NU are forta juridica, dar se citeaza din CJUE ca si cum ar avea. Culmea este ca aceasta declaratie mentioneaza tocmai „faptul că principiul supremaţiei nu va fi inclus în viitorul tratat”.
Dimpotriva, prin Tratatul de la Lisabona, pentru prima data, este definita „identitatea nationala a statelor” componente ale UE ca fiind „inerenta structurilor lor fundamentale politicie si constitutionale”, subliniere menita sa atraga atentia organismelor europene asupra obligativitatii respectarii acestor valori.
CONCLUZIE: proiectele de modificare a legilor justitiei propuse de Catalin Predoiu si aprobate de Guvernul Ciuca au ca scop exact IMPUNEREA SUPREMATIEI CJUE asupra Constitutiei, contrar pozitie constante a statelor membre UE.
In finalul interviului, ministrul Catalin Predoiu arata deschis scopul acestei modificari: „(…) acest guvern, a recunoscut si recunoaste prioritatea acestui drept european. Cum? Prin proiectele de lege noi vom integra, spre exemplu, la Justitie – noi o sa integram in proiectul privind legile justitiei un considerent din decizia CJU din 18 mai/2021”.
Este singura declaratie adevarata, din lungul sir de minciuni, in care ministrul Catalin Predoiu se confeseaza cu privire la actul sau de tradare nationala, act in care a fost sustinut si de Guvernul Ciuca.
Abrogarea abaterii disciplinare a nesocotirii deciziilor Curtii Constitutionale de catre judecatori si procutori echivaleaza cu impunerea de catre ministrul Catalin Predoiu a suprematiei dreptului european peste Constitutia Romaniei, ceea ce submineaza suveranitatea si incalca identitatea constitutionala a Romaniei.
Admiterea ca dreptul european ar fi peste Constitutie ar face din Romania SINGURUL stat din lume care ar accepta ca propria Constitutie sa fie supusa unor decizii birocratice exercitate in afara si peste vointa poporului, care-si exercita suveranitatea direct, prin referendum, sau indirect, „prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte”.
Doar pentru propunerea facuta ministrul Catalin Predoiu trebuie demis, cum demis trebuie sa fie si Guvernul Ciuca pentru ca a sustinut o asemenea propunerea ce submineaza Romania ca stat constitutional.