România va primi încă 1,9 miliarde de euro prin PNRR. Vezi lista proiectelor

România va primi la începutul lui 2022 încă 1,9 miliarde de euro, banii reprezentând o prefinanţare din împrumutul acordat României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a anunţat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

La rândul său, şeful instituţiei, Dan Vîlceanu, a afirmat că 2021 a fost un an intens şi foarte concentrat din perspectiva PNRR, adăugând că România a reuşit să finalizeze negocierile, să obţină aprobarea Comisiei Europene şi avizul favorabil al Consiliului UE, să operaţionalizeze, la nivel guvernamental, structurile tehnice de implementare a planului şi, poate, cel mai important, să demareze implementarea acestui proiect prioritar de ţară.

“La nivelul Guvernului României, au fost îndeplinite ţintele şi jaloanele aferente anului 2021, iar prima tranşă a grantului de care beneficiază România, în valoarea de 1,8 miliarde de euro, deja a fost virată la începutul lunii decembrie. Avem la dispoziţie 29,2 miliarde de euro pentru următorii patru ani pentru a dezvolta domenii prioritare pentru ţară, prin intermediul reformelor şi investiţiilor finanţate prin PNRR”, a mai precizat Vîlceanu.

De asemenea, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a transmis, printr-un comunicat publicat pe site-ul său oficial, că, pentru primul trimestru al acestui an, are următoarele priorităţi din perspectiva PNRR:

1. semnarea acordurilor de finanţare cu ministerele de linie, astfel încât investiţiile să fie lansate;
2. finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană pentru aranjamentele de tip operaţional, esenţiale in procesul de monitorizare şi aprobare a viitoarelor cereri de plată;
3. pregătirea şi depunerea primei cereri de plată.

Totodată, potrivit instituţiei conduse de Vîlceanu, printre cele mai importante investiţii finanţate prin PNRR care vor fi pregătite şi demarate în prima parte a anului 2022, din componenta de grant, se vor regăsi:

1. dezvoltarea infrastructurii medicale prespitaliceşti, centre comunitare integrate;
2. infrastructură spitalicească nouă şi/sau modernizată, echipamente/dotări;
3. campania naţională de împădurire şi reîmpădurire, inclusiv păduri urbane;
4. crearea de noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse regenerabile;
5. implementarea infrastructurii de cloud guvernamental;
6. asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public;
7. modernizarea secţiunilor de cale ferată aprobate şi achiziţie de material rulant;
8. construirea, echiparea şi operaţionalizarea de creşe;
9. dezvoltarea a 10 consorţii regionale şi dezvoltarea şi dotarea a 10 campusuri profesionale integrate;
10. crearea unei reţele de centre de zi pentru copiii aflaţi în risc de separare;
11. reabilitarea, renovarea şi dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilităţi;
12. creşterea capacităţii organizaţiilor societăţii civile de stimulare a cetăţeniei active.

În ceea ce priveşte componenta de împrumut, în prima parte a anului 2022 vor fi demarate investiţii din următoarele categorii:

 

construcţie infrastructură rutieră Secţiuni (A1, A7, A8);

dezvoltarea reţelei de transport cu metroul în Municipiile Bucureşti şi Cluj-Napoca;

asigurarea eficienţei energetice în sectorul industrial;

extinderea sistemelor de apă şi canalizare, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene;

construirea de locuinţe pentru tineri şi pentru specialişti din sănătate şi învăţământ;

infrastructura de distribuţie a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinaţie cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum şi capacităţile de producţie a hidrogenului verde şi/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice;

înfiinţarea de centre de colectare prin aport voluntar, construirea de insule ecologice digitalizate, centre integrate de colectare prin aport voluntar destinate aglomerărilor urbane, construirea instalaţiilor de reciclare a deşeurilor;

dezvoltarea lanţului industrial de producţie şi/sau asamblare şi/sau reciclare a bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) şi noi capacităţi de stocare a energiei electrice;

reconstrucţia habitatelor de pajişti în ariile naturale protejate;

decolmatarea lacurilor Uzlina şi Fortuna din Delta Dunării pentru reducerea eutrofizării şi menţinerea diversităţii biologice;

achiziţionarea de echipamente de monitorizare a calităţii aerului, radioactivităţii şi zgomotului pentru Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, echipamente de monitorizare şi control pentru Garda Naţională de Mediu;

schema de granturi pentru eficienţă energetică şi rezilienţa în clădiri rezidenţiale multifamiliale şi clădiri publice;

instrumente financiare pentru sectorul privat;

dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate în activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare.

Nu în ultimul rând, ministerul reaminteşte că Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă sprijină financiar investiţiile şi reformele cu impact real şi de durată asupra economiei şi societăţii.

“Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susţinând tranziţia verde şi transformarea digitală, precum şi creşterea economică, rezilienţa socială şi economică şi crearea de locuri de muncă”, se mai arată în comunica.