Suprafețele forestiere din România cresc în statisticile europene
În ciuda diversiunilor și manipulărilor care vizează de ani buni activitatea Regiei Națională a Pădurilor-Romsilva și care exacerbează fenomenul defrișărilor ilegale, clasamentul european privind suprafețele forestiere arată că, în cazul țării noastre, acestea au crescut în ultimii șase ani.
De altfel, un comunicat de presă remis de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, pe care îl remitem în continuare arată, cu subiect și predicat, acest lucru.
„Statisticile europene arată că suprafețele forestiere ale României au crescut cu 3 puncte procentuale până la 35,5% în perioada 2012-2018, în timp ce creșterea la nivel European a fost sub 1%. Însănătoșirea și conservarea pădurilor înseamnă bunăstare pentru toată planeta. Biodiversitatea înseamnă sănătate, aer curat, apă potabilă, securitate alimentară. Toate aceste deziderate sunt cuprinse în Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030. Scopul nostru este să le transformăm în acțiuni concrete prin Planul de acțiune pe care îl vom finaliza în curând”, susține coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă László Borbély.
Extinderile urbane haotice din ultimele decenii, lipsite de strategii de sustenabilitate care să protejeze biodiversitatea, zonele verzi din orașele din România și pădurile din periferiile urbane sunt printre cele mai vulnerabile ecosisteme în fața schimbărilor climatice.
În prezent, România are în vigoare Planul național de redresare și reziliență (PNRR), ce prevede 57.000 de hectare de păduri noi în România, adică plantarea a 3 miliarde de copaci. Vești bune pentru păduri sunt și la nivel mondial, întrucât la Glasgow are loc în prezent conferința ONU privind schimbările climatice COP26. Din 31 octombrie și până la data de 12 noiembrie, liderii din întreaga lume se vor pune de acord asupra modului de implementare a primului acord major între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru oprirea defrișărilor și reducerea cu 30% a emisiilor de metan cu efect de seră până în 2030.
Se estimează că populația lumii are nevoie în total de 49 de miliarde de copaci pentru a putea respir. În afară de temperaturile mai reci la nivelul pământului și ape mai curate în sol, copacii absorb poluanții nocivi precum oxidul de azot, dioxidul de azot și dioxidul de sulf, în timp ce eliberează molecule noi de oxigen în mediu.