Tinere racolate din zone sărace, „plimbate” prin toată ţara, și la Zalău
Un nou fenomen asociat prostituţiei s-a dezvoltat foarte mult în România, în ultimii ani. Este vorba despre aşa-zisul ”sex-touring” sau turism sexual.
Concret, unul sau ai mulţi proxeneţi ”administrează” serviciile unor prostituate pe care le plimbă din oraş în oraş unde se prostituează. Aceştia le găsesc femeilor spaţiile de cazare şi le caută clienţi, în special prin intermediul unor anunţuri pe site-uri specializate. Câştigurile finale sunt foarte mari.
„Metoda presupune schimbarea la o anumită perioadă de timp a spaţiilor de cazare, precum şi a localităţilor, în care persoanele de sex feminin practicau prostituţia sau erau exploatate sexual”, au explicat anchetatorii unui dosar recent trimis în judecată.
Este vorba despre o grupare constituită în cursul anului 2017, ai cărei membrii, în perioada martie 2017 – martie 2018, prin folosirea metodei cunoscută cu denumirea de „touring” – turism sexual au acţionat în mod coordonat în scopul comiterii infracţiunilor de proxenetism, trafic de persoane şi trafic de minori.
Astfel, mai multe tinere (unele dintre acestea fiind chiar minore) care de regulă proveneau din familii dezorganizate cu o situaţie materială precară, fiind racolate de membrii grupului din zona rurală a municipiului Medgidia din judeţul Constanţa şi transportate pe raza altor localităţi din ţară (Suceava, Bistriţa, Cluj-Napoca, Sibiu, Zalău, Arad, Baia Mare, Oradea, Alba Iulia, Târgu-Jiu, etc.), unde erau cazate în apartamente închiriate în regim hotelier sau chiar în unităţi hoteliere şi, unde, prin acte de determinare, înlesnire şi/sau constrângere, au întreţinut raporturi şi acte sexuale contra cost cu diverşi „clienţi”, iar banii astfel obţinuţi au revenit membrilor grupului în funcţie de participaţia fiecăruia.
Mai multe persoane sunt judecate la Tribunalul Suceava. Acuzaţiile sunt de constituirea unui grup infracţional organizat, în modalitatea iniţierii şi constituirii, trafic de minori şi proxenetism.
Membrii grupului le instruiau pe tinere cu privire la modul gestionării anunţurilor postate, astfel încât acestea să fie primele în lista de căutări afişată de site, urmărindu-se racolarea unui număr mai mare de „clienţi” şi, în final, obţinerea unor sume mai mari. De asemenea, erau instruite cu privire la tarifele practicate, precum şi cu privire la modul de abordare a „clienţilor”, fiind stabilind aceleaşi tarife când acţionau pe raza aceleiaşi localităţi. De exemplu, pe raza municipiului Suceava membrii grupului impuneau practicarea unor tarife mai mari, respectiv 150 de lei pentru un singur act sexual normal sau oral (cu finalizare), 250 de lei pentru o oră şi 400 de lei pentru sex anal, în timp ce pe raza altor localităţi ca Târgu-Jiu, Arad sau Oradea s-au practicat tarife mai mici.
Proxeneţii şi-au stabilit localităţile din ţară în care să acţioneze eficient, având ca scop final maximizarea câştigurilor. Astfel, urmăreau ca în aceeaşi perioadă, pe raza aceleiaşi localităţi, să practice prostituţia sau să exploateze sexual cel mult de 3-5 tinere, sens în care la diferite intervale de timp localitatea, respectiv locaţia, erau schimbate.
Fetele erau urmărite și supravegheate
Persoanele care practicau prostituţia sau au fost exploatate sexual erau supravegheate direct de membrii grupului care, prin modul în care s-au organizat, urmăreau să aibă un control asupra acestora şi a sumelor încasate de la „clienţi”. Aceştia locuiau în aceleiaşi clădiri folosite la practicarea prostituţiei, le controlau prin intermediul telefoanelor mobile în ipoteza în care nu se aflau în spaţiile închiriate, le solicitau la diferite intervale de timp predarea sumelor de bani obţinute.
Banii erau remişi în mod direct, iar în unele cazuri sumele erau puse la dispoziţia membrilor grupului prin mijloace electronice de pltă. Pentru a ascunde legăturile dintre membrii grupului şi tinerele care practicau prostituia sau erau exploatate sexual, banii erau transferaţi unor rude (părinţi, fraţi, veri) sau persoane din anturajul membrilor (prieteni, concubine, etc.). Procurorii DIICOT au reuşit să probeze obţinerea unor venituri totale din activităţile infracţionale de circa 870.000 de lei.
Pe 25 noiembrie 2021, doi dintre cei nouă inculpaţi au fost codnamnaţi la pedepse cu închisoarea cu suspendare, după ce au recunoscut faptele. Unul a primit 2 ani şi 6 luni cu suspednare sub supraveghere pe un termen de doi ani pentru proxenetism, iar al doilea a fost condamnat la 3 ani cu executare pentru constituirea unui grup infracţional organizat. În cazul celorlalţi şapte inculpaţi, cauza a fost disjunsă, iar judecata va continua.