Asociația Secretarilor Județelor din România cere premierului Cîțu să-și reconsidere declarațiile făcute la Digi24 privind introducerea unui mandat pentru funcțiile de conducere din administrația publică

După ce premierul României, liberalul Florin Cîțu a anunțat la Digi24, că va propune coaliției de guvernare să se introducă un mandat de maxim 6 cu evaluare după 3 ani pentru unele funcții de conducere din administrația locală și centrală, Asociația Secretarilor Județelor din România, organism condus de dr. Cosmin-Radu Vlaicu – secretarul general al Județului Sălaj, a ieși imediat cu un comunicat de presă prin care trage un semnal de alarmă că astfel de propuneri nu sunt benefice deloc și nu ajută cu nimic administrația publică locală sau centrală.

„Implementarea unei astfel de măsuri ar avea un uriaș impcat negativ asupra funcționării autorităților administrației publice locale din România”, este poziția președintelui Asociației Secretarilor Județelor din România dr. Cosmin-Radu Vlaicu, unul dintre cei mai apreciați secretari de județe din țară. 


„Asociația Secretarilor Județelor din România, organizație apolitică și profesională care reunește secretarii generali ai majorității județelor din România, a luat la cunoștință cu profundă îngrijorare despre intenția declarată public de Primul Ministru al Guvernului României, Domnul Florin – Vasile Cîțu  dar și de alți lideri politici, prin care se intenționează introducerea mandatului de maxim 6 ani pentru unele funcții publice de conducere din administrația publică centrală și locală, cu evaluare la 3 ani, urmată de o rotație a respectivilor funcționari publici, pe alte funcții.

Apreciem că implementarea, la nivel legislativ a unei astfel de măsuri fără precedent în ceea ce privește secretarii generali ai județelor (dar și ai celorlalte unități administrativ-teritoriale), ar avea un uriaș impact negativ asupra funcționării autorităților administrației publice locale din România, astfel încât solicităm ferm reconsiderarea unei astfel de intenții surprinzătoare, neavenite și neconstituționale de transformare prin politizare deșănțată a unei funcții publice de tradiție, respectată și cu un rol bine definit în întreaga administrație publică locală, în funcție numită, cu mandat limitat și care urmează astfel să devină o anexă vremelnică a puterii politice instituționalizate, la fiecare ciclu electoral.

Începând cu adoptarea primelor legi ale administrației publice locale în Statul Român și continuând până în prezent, funcția publică de conducere  de secretar general al unității administrativ -teritoriale a fost gândită și legiferată ca un factor de neutralitate, echilibru, stabilitate și continuitate în ceea ce privește activitatea autorităților executivă și deliberativă a administrației publice locale. Și în prezent, Codul administrativ al României – Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 definește rolul secretarului general ca funcționar public de conducere ”ce asigură respectarea principiului legalității în activitatea de emitere și adoptare a actelor administrative, stabilitatea funcționării aparatului de specialitate al primarului sau, după caz, al consiliului județean, continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale între  compartimentele din cadrul acestora”. Ca o garanție a acestei misiuni, secretarul general al județului (ca și al oricărei unități administrativ-teritoriale) are interdicția legală de a fi membru al unui partid politic, și aidoma magistraților, militarilor și altor câteva categorii de funcționari publici cărora prin lege organică le este interzisă asocierea în partide politice, are interdicția constituțională de a fi ales în funcții elective. Prestigiul și puterea administrativă a unor astfel de funcționari publici de conducere precum secretarii generali ai județelor este dată Domnule Prim-Ministru și distinși politicieni, de cunoaștere și de o pregătire profesională asiduă, demonstrată prin câștigarea concursurilor de ocupare a aceastei funcții publice onorante, organizate la nivelul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici din București, dar și prin activitatea desfășurată zi de zi la nivelul fiecărui consiliu județean din România.

Mandatul limitat în timp nu este specific funcției publice astfel încât măsura apare din acest punct de vedere ca fiind neconstituțională și contrară principiilor naționale și europene de organizare a funcției publice, iar după cum cunoașteți, sub aspectul rotației în funcții publice, în cadrul mecanismului de mobilitate în interiorul instituțiilor și între acestea, însăși Comisia Europeană îndeamnă la prudență, considerând prioritare stabilitatea și fiabilitatea acestora (Semestrul European – Fișa tematică intitulată ”Calitatea Administrației Publice”, pag. 11.). Mai mult, OECD – Sigma Papers, Principiile Administrației Publice, Principiul 4,  arată că influenţa politică directă sau indirectă cu privire la funcţiile de management superior în serviciul public trebuie împiedicată, și că de obicei, în serviciul public, funcția de secretar general sau director general al unui organ administrativ determină linia de delimitare între funcționarii publici și cei desemnați politic. În aceste condiții ne întrebăm retoric cum sunt respectate exigențele europene privind funcția publică și serviciul public prin astfel de măsuri precum cele anunțate, dar mai ales, cum Guvernul României va respecta și mai ales, implementa propriile obiective cuprinse în Programul de Guvernare, precum: profesionalizare și stabilitate susținute de un sistem meritocratic de management a resurselor umane/a funcției publice (pag. 102); depolitizarea funcției publice și stabilirea clară a pozițiilor politice în structura administrativă (pag. 108)?

Reforma funcției publice nu se face prin politizarea acesteia ci prin dezvoltarea unor mecanisme care să vizeze îmbunătățirea sistemului de recrutare, evaluare, motivare, pregătire și instituire a răspunderii acestui corp profesional. Astfel de măsuri trebuiesc adoptate cu mare atenție căci, parafrazând un reputat profesor de drept public ”un stat care nu are grijă de funcționarii săi își surpă temeliile” (C. Dissescu). În ce privește funcția publică specifică de secretar general al județului, socotim că trebuie căutate și găsite în continuare soluții legislative principiale, care sa garanteze exercițiul acesteia în condiții de imparțialitate, stabilitate și autonomie profesională în fața oricărei ingerințe politice, în scopul asigurării principiului legalității dar și al dezideratului general al unei bune administrații și nicidecum să se intenționeze afectarea ireversibilă a acesteia.

Prin prisma celor mai sus arătate, Asociația Secretarilor Județelor din România consideră că este inacceptabilă orice încercare manifestă sau tacită de politizare și vulnerabilizare a funcției publice de secretar general al județului și solicită renunțarea de îndată la orice demersuri care destabilizează grav funcționarea administrației publice locale și principiile de bază ale exercitării funcției publice: stabilitate, legalitate, imparțialitate! Nu vă răzbunați pe profesioniștii administrației publice locale!”,

ASOCIAȚIA SECRETARILOR JUDEȚELOR DIN ROMÂNIA, PREȘEDINTE, Dr. Cosmin-Radu Vlaicu.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *