Depopularea Sălajului. Un fenomen din ce în ce mai pregnant și, aproape sigur, ireversibil

România a ajuns o ţară îmbătrânită şi depopulată, cu puţini tineri şi din ce în ce mai puţini lucrători care trebuie să susţină un număr în creştere de pensionari.

Conform datelor INS, România avea, la 1 ianuarie 2019, o populaţie după domiciliu de 22,17 milioane de persoane. Cu toate acestea, populaţia după rezidenţă (românii care locuiesc de fapt în ţară) era de numai 19,4 milioane de persoane, potrivit INS.

Între anii 2000 şi 2021, populaţia în mai multe judeţe a scăzut drastic. Cauze: scaderea natalităţii, care este depăşită de o mortalitate în relativă creştere şi care rămâne mult sub nivelul care ar asigura înlocuirea simplă a populaţiei, migraţia interna şi migraţia către străinătate.

▶️ Situația în Sălaj și municipiul Zalău

Analizând datele INS, doar Agrij, Boghiș, Crasna, Crișeni, Dragu, Hereclean, Mirșid, Nușfalău, Românași, Șamșud și Treznea au o populație mai mare in anul 2021 față de 2010, restul localităților cunoscând o scădere a populației între 0,4% (Meseșenii de Jos) și 22% (Zalha). În orașe numărul locuitorilor in ultimii 12 ani a scăzut astfel:

Zalău : 3%

Cehu Silvaniei:10.5%

Jibou: 4%

Șimleu Silvaniei: 1,5%

Dacă ne raportăm la anul 1992 lucrurile stau și mai prost. În raport cu anul 1992, în comuna Rus se constată cea mai mare depopulare, numărul celor care locuiesc în această comună a scăzut cu 70% în anul 2021. Scăderi semnificative regăsim și în comunele: Zalha (50%), Almașu și Babeni ( cca 45%). Dintre orașe, Cehu Silvaniei a pierdut cel mai mare număr de locuitori fata de 1992: 2000 locuitori ( cca 20%).

În schimb, Crișeni a cunoscut singura creștere semnificativă a numărului de locuitori: de la 2000 în 1992 la 3391 în 2021 (mai mult cu 60%).

De altfel, judeţul Sălaj (și Tulcea) s-a ,,contractat,, (singurele județe) ajungând (pentru prima dată) în 2018 la o populaţie de sub 250 mii de locuitori, în vreme ce în anul 2000 erau în categoria 250.000-300.000 de locuitori. Toate celelalte judeţe au rămas în aceeaşi categorie. Singura excepţie o reprezintă judeţul Ilfov, care a avansat din categoria 250.000-350.000 la peste 350 de mii de locuitori.

În anul 2000, Sălajul avea încă 261.825 de cetățeni, în anul 2018 datele arată că populația județului a scăzut la 245.088 locuitori iar în 2021 la 242986 locuitori. Rezulta un minus de 20.000 de locuitori. Din total, minusul cel mai mare îl are mediul rural. Populația de la sate s-a diminuat cu aproape 16.000 de persoane, iar cea urbană cu aproape 5.000 de persoane.

Județul nostru face parte si din judeţele în care concentrarea populaţiei este cea mai mică: Sălaj, Tulcea (1,1%) şi Covasna (1,0%).

Am mai arătat și în trecut faptul că, în Municipiul Zalău, populația cu vârsta 20-24 ani a scăzut intre anii 2012-2017 cu 41%. Suntem al 13 municipiu pe tara ca procent de scădere a populației cu această vârsta. Acest indicator arată clar un lucru: efectul scăderii natalității, dar probabil si că tinerii au ales să părăsească Zalăul în detrimentul unor orașe mai mari sau au plecat în străinătate datorită lipsei de perspectivă.

Lucrurile, în cazul Zalăului se pot însă inversa. Cu o viziune și o strategie bine pusă la punct de cei care conduc Primăria Zalău, municipiul nostru poate atrage mai ales tineri, inclusiv din orașe mari precum Cluj-Napoca. Afirmația nu e exagerată, chiar Banca Mondială într-o analiză sublinia faptul că, unul din avantajele Zalăului este apropierea de Cluj-Napoca. Odată cu terminarea autostrăzii un drum de 30 minute până la Cluj-Napoca nu va părea mult pentru mulți tineri care vor prefera să lucreze în orașul de pe Someș dar să locuiască în Zalău de exemplu. Iar prin dezvoltarea industriei, a sistemului de sănătate și promovarea culturii vom putea atrage tineri care sa prefere să locuiască și să lucreze în Zalău, în detrimentul altor orașe mari din zonă, deoarece este un fenomen cunoscut, acela de ,, supraîncălzire,, a polilor mari de dezvoltare cum este și Cluj-Napoca. Dar în primul rând, trebuie să îi readucem, aici, ACASĂ, pe tinerii plecați din Sălaj!

​▶️ Ce ne rezervă viitorul

Conform proiecţiei demografice realizate de Eurostat la orizontul anului 2100, România va

coborî două locuri în clasament, plasându-se pe locul al nouălea, fiind devansată de Olanda

şi Suedia. Populaţia prognozată a României va fi de 13,3 milioane locuitori, în scădere cu

aproximativ 6,2 milioane persoane faţă de anul 2018.

Declinul demografic se va adânci de la an la an. ​ Avem un sistem unde deciziile politice joacă încă un rol major. Controlul politic al resurselor este intens iar capitalul se acumulează în continuare prin conexiuni politice. În concluzie, vorbim de un spaţiu politizat agresiv, ce nu oferă oamenilor o siguranţă în ceea ce priveşte viitorul. Şi nu vorbim aici doar de antreprenori, ci şi de oameni simpli care se lovesc în viaţa de zi cu zi de aceste instituţii care au încetat să funcţioneze.

▶️ Lipsa de reacție a factorilor de decizie

„Sunt cifre care dor… Grav e, că deşi sunt conştienţi de faptul că fenomenul migraţiei este tot mai accentuat, cei care au luat decizii până acum, nu au făcut aproape nimic pentru a-l stopa. Pentru asta este nevoie de acceptare, dialog şi, nu în ultimul rând, de voinţă politică. La nivel central și local!”, spune consilierul județean USR, Nicolae Olar.