PNL, USR-PLUS și UDMR și-au împărțit funcțiile de prefecți/ UDMR va numi noul prefect în Sălaj

Liderii Coaliției și-au împărțit luni seară funcțiile de prefecți și subprefecți. Conform surselor HotNews.ro Prefectura Capitalei revine USR-PLUS, liberalii au ales Bihorul, iar Clujul revine UDMR.
Surse politice declară că viitorul prefect al Sălajului va fi Dari Toma – actualul inspector școlar adjunct al ISJ Sălaj și consilier județean din partea UDMR Sălaj.

Prima opțiune a revenit liberalilor, iar Ludovic Orban a ales Sibiul în detrimentul Clujului așa cum s-ar fi așteptat partenerii din Coaliție. Potrivit surselor citate, alegerea liderului PNL a creat nemulțimiri interne la nivelul organizațiilor din Transilvania. Totodată, Orban ar fi cooptat în tabăra sa, prin aceasta alegere, pe Raluca Turcan care este și liderul organizației Sibiu.
Reamintim că în interiorul PNL există tensiuni între Ludovic Orban și liderii din Transilvania (Cluj, Sălaj, Bihor, Alba, Maramureș).
Prin negocieri, iberalilor le revin prefecturile: Sibiu, Alba, Brașov, Prahova, Bistrița, Mureș, Hunedoara, Bihor, Caraș-Severin, Vrancea, Iași, Botoșani, Neamț, Giurgiu, Călărași, Constanța, Teleorman, Dîmbovița, Ilfov, Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți.
USR-PLUS va numi prefecți în București, Timiș, Bacău, Maramureș, Suceava, Argeș, Galați, Brăila, Gorj, Ialomița, Tulcea, Vaslui, Buzău și Harghita.
UDMR a revendicat judeţele Cluj, Arad, Covasna, Satu Mare şi Sălaj.
„Nu pot eu să dau numele viitorului prefect. Decizia aparține colegilor, iar prefectul va fi ales în forurile interne ale UDMR Sălaj”, ne-a declarat președintele UDMR Sălaj, deputatul Seres Denes. 
În urmă cu o săptămână președintele PNL Ludovic Orban anunța că liberalii vor avea 23 de prefecţi şi 47 de subprefecţi, USR-PLUS va avea 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, iar UDMR va avea 5 prefecţi şi 10 subprefecţi.
Guvernul a aprobat în ședința din 27 ianuarie proiectul de OUG care prevede modificarea statutului prefectului și subprefectului, astfel încât aceștia să nu mai fie înalt funcționari publici, ci să aibă funcție de demnitate publică. Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionar public doar pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Principalele prevederi din actul normativ, privind modificarea Codului administrativ, în ceea ce privește statutul prefectului și subprefectului:

Funcţiile de prefect şi de subprefect sunt funcţii de demnitate publică.

Drepturile de natură salarială sunt stabilite prin reglementările privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

  1. este cetăţean român şi are domiciliul în ţară;
  2. se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
  3. are capacitate deplină de exerciţiu;
  4. nu a suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
  5. nu se regăseşte în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancționarea corupției;
  6. are studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;
  7. a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii. Condiţia prevăzută se consideră îndeplinită în situaţia în care persoana care poate fi numită în funcţia de prefect sau subprefect a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, precum şi dacă persoana a ocupat cel puţin un mandat întreg funcţia de senator sau deputat.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *