Românii pierd din puterea de cumpărare. Inflația crește continuu și ajunge la 8% anul acesta

Dobânda de referinţă ar putea creşte din nou după toate semnalele iar scenariile privind inflaţia se modifică de la o lună la alta în faţa haosului privind facturile din energie şi preţul petrolului peste care se suprapune o criză a aprovizionărilor. Deficitul la 9 luni era de peste 44 de miliarde de lei, adică 3,77% din PIB – în scădere cu 2,6 puncte procentuale comparativ cu perioada similară a anului trecut, dar în creștere cu 0,42% față de august. Ne raportăm însă la un an 2020 în care economia a fost blocată. Valentin Tătaru, economist-șef al unei bănci comerciale din România, a declarat, marți, la Digi24, că inflația va crește la sfârșitul acestui an la 8% și chiar s-ar putea apropia de 10%. Acesta a explicat cum vede situația economică în prezent și în perioada următoare.

Valentin Tătaru, economist-șef al unei bănci comerciale: „Vedem finalul de an undeva în jur de 8%, însă incertitudinile sunt majore. Deja cred că este evident că revizuirile de inflație în sens ascendent de fiecare dată au devenit o obișnuință, așa că mai bine spunem un interval, decât o cifră anume. Probabil că inflația va fi undeva în jur de 8%, însă nu ar fi surprinzător să ne apropiem și de numere de două cifre. Probabilitatea nu este foarte mare dar este posibil. Având în vedere de unde am plecat cu prognozele privind inflația de la începutul anului, deja suntem la o aruncătură de băț de 10%.

Principalele efecte sunt în zona energiei – gaze, electricitate, combustibil – dar deja efectele încep să se vadă și în restul economiei. Luna septembrie a fost una în care creșterile de prețuri au fost deja generalizate și n-au mai fost localizate doar în grupele de produse energetice.

Sursa principală de îngrijorare în anul următor este în ce măsură aceste creșteri de prețuri la energie, în special gaze și electricitate, se vor transmite în prețurile de consum și probabil că se vor transmite, însă, în ce măsură ele vor putea fi suportate atât de producător cât și de consumator.

Banii vor fi ceva mai scumpi. Aș zice însă că nu ar trebui să ne îngrijorăm de acest ciclu de creștere din partea Băncii Centrale, pentru că dobânzile vor rămâne în continuare real negative și chiar mai mult decât în perioada precedentă. Vorbim de o inflație 7-8% și poate vom ajunge la 2,5% cu dobânda cheie a BNR. Nu este de speriat acest ciclu de creștere de dobândă.

Important este însă ce se întâmplă în economia reală, în ce măsură creșterea economică ține pasul, pentru că dobânzile vor rămâne în continuare stimulative.

Creșterea economică pe anul acesta este în mare parte rezolvată. Ar fi greu să mai avem surprize majore, neplăcute. Vedem o creștere de 7,5% pentru anul acesta. Pentru anul următor, lucrurile sunt un pic mai complicate, pentru că sursele de creștere, factorii care generează creșterea încep să nu mai fie atât de clari. Pe de o parte, Guvernul trebuie să reducă deficitul în continuare. Vom vedea în ce măsură se poate acest lucru. Pe de altă parte, avem un pic de efect și în această creștere a dobânzilor. Se strâng puțin lucrurile, nu mult, nu aș fi îngrijorat, însă suficient cât să vedem o creștere în scădere, de 4,5%, pentru anul următor.

Tăieri nu prea am văzut, istoric vorbind, și nici nu sunt perspective să vedem. Probabil nici nu ar fi recomandat să vedem tăieri. E o ajustare foarte graduală a deficitului. E important să nu facem mișcări bruște nici în domeniul politicii fiscale. Probabil cea mai importantă sursă care ar putea fi îmbunătățită este colectarea generalizată, o îmbunătățire a colectării. Dar perioada actuală de ciclu economic aș zice că nu e suficient de robustă pentru a permite o creștere a taxelor, în special a taxelor principale. Poate taxele secundare, precum impozite pe proprietate sau lucruri de genul acesta ar putea fi modificate, dar nimic semnificativ, precum TVA sau impozitele principale.

Vedem perechea euro-leu stabilă, în jurul a 4,95 lei, atât pe final de an cât și mare parte din anul următor, nu pentru că fundamentele nu ar indica spre o depreciere a leului, ci pentru că Banca Centrală nu va avea de ales decât să țină perechea stabilă. Deja avem inflația destul de mare. Dacă mai depreciem un pic și leul, atunci nu s-ar mai pune problema de două cifre, ci care vor fi acele două cifre.

Întregul sistem bancar este neașteptat de bine pe partea aceasta de credite neperformante, însă încă nu am simțit impactul acestor facturi crescute. Abia acum începe să se simtă și probabil că efectele vor începe să se vadă cândva, spre finalul trimestrului I, anul următor. Nu m-aș aștepta la o deteriorare dramatică, dar trendul ratei creditelor neperformante probabil că va începe să crească. Avem mai multe credite neperformante.

Condițiile de creditare vor rămâne în general stimulative, aș zice. Contextul macroeconomic se va deteriora ușor, însă nu vorbim de o recesiune sau o criză gravă la orizont, ci de o încetinire a creșterii economice”.