Marșul pentru viață 26 martie 2022: Egalitatea de șanse începe în momentul concepției
„Egalitate, echitate și sprijin – din prima secundă și întreaga viață” este tema Marșului pentru viață din acest an. Evenimentul a ajuns la a 12-a ediție națională.
După doi ani în care s-au desfășurat exclusiv online, Luna pentru viață și Marșul pentru viață sunt reluate în format fizic, dar și cu o parte din activități online.
La Zalău, evenimentul este organizat sâmbătă, 26 martie, de la ora 11.00, pornindu-se în marș din parcarea Sălii Sportului până pe platoul de marmură din fața Prefecturii, unde oficialitățile împreună cu reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române vor lua cuvântul.
Luna pentru viață se desfășoară, ca în fiecare an, pe întregul parcurs al lunii martie, prima lună a primăverii și luna marcată de sărbătoarea Bunei Vestiri. Marșul pentru viață, punctul culminant al Lunii pentru viață, a fost programat în acest an pentru data de sâmbătă, 26 martie.
„Este despre egalitatea de șanse a femeilor însărcinate aflate în diferite situații dificile și a copiilor nenăscuți ai acestora”, transmit organizatorii Marșului pentru viață 2022 de la București, organizațiile Studenți pentru viață și România pentru viață.
„Ideologizarea avortului ascunde drama crizei de sarcină, respinge ideea de sprijin și, astfel, generează inegalitate de șanse”, se arată în comunicatul evenimentului.
„Pentru fiecare copil, egalitatea de șanse începe înainte de a veni pe lume”, iar aceasta înseamnă ca mama lui să fie sprijinită să-l nască.
„Așa cum un copil nenăscut nu are aproape nicio șansă în fața chiuretei ginecologice, o femeie în criză de sarcină nu are aproape nicio șansă în fața «chiuretei» sociale, care ia forma lipsei oricărui ajutor, a ostracizării din partea celor pe care îi iubește, a incriminării ei pentru că este însărcinată și pentru că, astfel, încurcă planurile și dorințele altora.”
„Lipsa de sprijin și inegalitatea de șanse a femeilor în criză de sarcină sunt ignorate atât de progresiștii care invocă egalitatea de șanse doar după naștere, cât și de conservatorii care consideră că succesul personal depinde în primul rând de alegerile proprii, iar cei din jur nu sunt datori să poarte povara alegerilor greșite alte altora.”
„Egalitatea de șanse pentru un copil conceput înseamnă să nu fie preferat un băiat unei fete. Egalitatea de șanse pentru toți copiii înseamnă și ajutorul prompt acordat unui copil care primește un diagnostic intrauterin grav și părinților lui, încă dinainte de naștere”, mai spun organizatorii.
De exemplu, strategiile de incluziune socială a persoanelor cu Sindrom Down sunt incomplete și inechitabile, având în vedere că în Uniunea Europeană mare majoritate a copiilor diagnosticați cu Sindrom Down sunt avortați.
Comunicatul mai atrage atenția asupra cadrului general în care au loc avorturile la cerere: acesta este definit de lipsa de alternative pentru femeie, care este generată de lipsa de sprijin din exterior. În Statele Unite, un studiu arată că circa 67% din femeile care fac avort nu au parcurs o procedură de consiliere.
Măsuri de sprijin concret pentru mame și copii
Ca în fiecare an, mișcarea Marșul pentru viață din România propune măsuri concrete de sprijinire a femeilor în criză de sarcină și a copiilor lor nenăscuți:
- Acordarea, după a 14-a săptămână de sarcină, a unei indemnizații pentru femeia însărcinată, care să acopere nevoile speciale din perioada sarcinii – se poate face prin extinderea indemnizației pentru creșterea copilului în perioada ultimelor luni de sarcină;
- Acordarea indemnizației pentru creșterea copilului și femeilor care nu au lucrat în ultimele 12 luni înainte de naștere, în cuantum corespunzător salariului minim pe economie;
- Înființarea de centre de sprijin pentru femeile însărcinate, unde femeile în criză de sarcină să poată beneficia, la cerere, în mod gratuit de consiliere psihologică, coaching, asistență socială sau ce tip de sprijin are nevoie pentru a depăși criza de sarcină;
- Formarea personalului medical și oferirea de sprijin non-medical complementar, care să vizeze nevoile și bunăstarea femeilor pe parcursul internării în vederea asistenței la naștere.
- Crearea posibilității legale ca femeia însărcinată care consideră că nu poate crește copilul să înceapă procedura de încredințare spre adopție din perioada sarcinii, având un termen după naștere în care se poate răzgândi, după modelul adopției de la naștere care este utilizat în SUA, Marea Britanie, Australia;
- Legiferarea adopției deschise, care ar putea determina mai ușor încredințarea spre adopție sau acceptul familiei naturale pentru adopția copiilor care nu pot fi îngrijiți de părinții sau de rudele biologice;
- Sprijinirea adolescentelor însărcinate să ducă sarcina la bun sfârșit ca un pas spre responsabilitate și încurajarea mentalității că o astfel de sarcină poate fi o șansă pentru ca o familie adoptivă să-i ofere acelui copil o viață frumoasă;
- Valorizarea în societate a tuturor celor implicați în adopție, în vederea eliminării mentalității disprețuitoare la adresa copiilor adoptați, a părinților adoptivi și, mai ales, la adresa mamelor sau părinților care își încredințează copiii spre adopție când dificultăți majore le afectează capacitatea de a se ocupa corespunzător de creșterea acestora;
- Legiferarea plasării de instalații speciale de tip „baby box” în zidurile exterioare ale spitalelor, unde mamele care consideră că nu își pot îngriji copiii îi pot depune în condiții de siguranță – ca ultimă soluție la o situație de criză, ele pot preveni pruncuciderea și abandonul copiilor nou-născuți; aceste dispozitive sunt legale în foarte multe țări din lume.
- Implementarea unor politici publice de sprijin prin care instituțiile publice să colaboreze cu organizațiile și centrele de sprijin din comunități, astfel încât femeile în criză de sarcină să primească sprijinul necesar în timpul sarcinii și după nașterea copilului, astfel încât să se simtă sprijinite de societate și de cei din jur.
Comunicatul marșului are atașate statistici actualizate despre avort la nivel național și internațional, idei de activități în Luna pentru viață, modalități prin care fiecare poate sprijini o mamă în criză de sarcină, date despre fenomenul crizei de sarcină și trauma avortului.
Marșuri pentru viață au loc anual în numeroase țări. Primul s-a desfășurat la Washington, DC în 1974. Evenimentul este apolitic și neconfesional, dar deschis participării tuturor confesiunilor religioase și formațiunilor politice.
În România, a fost organizat prima dată în 2008, la Timișoara, iar în 2011 a avut loc prima ediție națională. Din 2015, evenimentul se desfășoară cu temă și dată comună atât în România, cât și în Republica Moldova. Organizatorii nu militează pentru modificarea legislației avortului din România.
Comunicatul integral al Marșului pentru viață 2022: click aici.
Statistici actualizate despre avort în România și în lume: click aici.
Noul site: Marsulpentruviata.ro.