Mii de poștași protestează în fața Guvernului. Angajații Poștei cer creșteri salariale

Peste 2.500 de poștași veniți din toată țara protestează sâmbătă în fața Guvernului și solicită creșteri de salarii. Angajații Poștei spun că au salarii nete de 1.700 de lei.

„Oamenii sunt în primul rând nemulţumiţi de salarizare. 80% din angajaţii Poştei Române au salariul minim sau puţin peste, cu 100 de lei peste salariul minim. Sunt nemulţumiţi şi de condiţiile de muncă şi de lipsa infrastructurii IT în cadrul companiei. Creşterea preţurilor la energie, utilităţi, alimente şi toate produsele în general, coroborată cu salariile mici, i-a scos pe oameni în stradă”, a declarat pentru Agerpres un lider sindical.

Motivele acţiunilor de protest. Comunicatul Blocului Național Sindical

1. Starea avansată de sărăcie a salariaţilor Poştei Române.

Pentru 17.000 dintre angajaţi, adică pentru aproape 80% din întreg personalul, salariul net lunar este sub 1700 lei, la limita traiului de subzistență, în condiții de muncă foarte grea, solicitantă, de uzură.

2. Refuzul categoric al directorului general de a accepta orice negociere  referitoare lamajorări salariale pentru angajaţi, în sfidarea numeroaselor cereri ale SLPR si fără a ține seama de creşterea constantă a preţurilor la energie, combustibili şi produse alimentare.

3. Iminența pierderii unui număr semnificativ de locuri de muncă din rândul agenților poștali, al factorilor, oficiantelor, diriginților, lucrătorilor din tranziteîn urma introducerii unor posibile automatizări, dar şi în lipsa abordării unor noi linii de business. Un astfel de subiect care vizează din estimările noastre un număr uriaș de locuri de muncă din companie ar trebui să aibă la bază evaluări, programe alternative pentru salariați (inclusiv reconversie și recalificare) și nu în ultimul rând, măsuri dedicate celor ce își vor pierde locurile de muncă. Este obligatoriu ca un astfel de subiect să fie discutat în mod deschis, transparent, cu date și cifre pe masă. Nu vrem să fim puși în fața faptului împlinit și să decontăm lipsa de profesionalism a unora care vremelnic ocupă funcții de șefi!

4. Iniţiativele conducerii companiei de a elimina din contractul colectiv de muncă articolele prin care sunt protejate locurile de muncă şi drepturile salariaţilor. Aceste iniţiative reprezintă cel mai dur atac din ultimii 10 ani lansat de o conducere împotriva propriilor salariaţi.

Principalele ţinte vizate în vederea șubrezirii contractului colectiv de muncă sunt:

– eliminarea dreptului sindicatului de a fi parte activă în elaborarea și evaluarea normelor de muncă;

– aplicarea rezultatelor normării, fără negocierea cu sindicatul;

– eliminarea salariilor compensatorii la concediere –  minima protecţie pe care o mai oferă angajatorul unui om concediat după zeci de ani de muncă;

– eliminarea automatului de clase;

– eliminarea sporurilor de: continuitate și cumul de funcţii (acordat acelor lucrători care suplinesc activități pe care ar fi trebuit sa le facă posibil salariați angajati pe locuri vacante), program fracţionat (un spor generos de 100 lei celor care prin natura locului de muncă lucrează dimineața 4 ore și dupa amiaza încă 4 ore – alocând astfel din viața personală apropae o jumătate de zi).

5. Încercarea constantă a directorului general de a induce în eroare salariații și de a evita mijloacele de dialog social prevazute de lege,  prin epistole catre angajați cu promisiuni de îmbunătațire a condițiilor de muncă si de majorări salariale într-un procent incert și într-un viitor nesigur, știind bine că aceste promisiuni nu au nici o forță legală, atâta timp cât nu sunt prinse într-un act negociat si semnat cu SLPR, apoi înregistrat la instituția statului competentă.

6. Nedreptatea sociala promovată de directorul general:

– neplata drepturilor bănești cuvenite, prin sistarea plății orelor suplimentare şi a sporului de continuitate către salariaţii care sunt obligaţi să preia suplimentar activitatea angajaților plecaţi din unitate, ale căror posturi rămân neocupate din cauza salariilor mult prea mici în raport cu volumul, complexitatea si responsabilitatea muncii;

– majorarea salariilor a aproximativ 200 de angajați preferați ai directorului, aparținând personalului functional (TESA) de la nivelul sucursalelor regionale, cărora li s-au acordat intre 3 si chiar 11 clase unei singure persoane, în comparație cu angajații din operațional pe care  directorul îi poartă cu vorba, promițându-le ca un tătuc iubitor, creșteri salariale asupra cărora nu există nici o siguranță;

– crearea unui climat de muncă bazat pe tensiuni sociale si dezbinareîntre salariații companiei, între angajații TESA, avantajându-i pe unii față de alții, dar mai ales între salariații din operațional si cei din personalul funcțional tesa, probabil pentru a distrage atenția tuturor de la acțiunile pe care le are în vedere cu viitorul Poștei Române;

– angajarea, de la venirea în companie a actualului director, a unui număr de aproximativ 200 de angajați tesa, pentru ca apoi să procedeze la concedierea altora.

7. Lipsa uniformelor, a echipamentelor de muncă și protecție, precum și condiţiile improprii de muncă în spațiile în care munceşte cea mai mare parte a angajaților şi în care sunt primiţi clienţii Poştei Române, foarte multe unitați fiind cu igrasie, fără caldură pe timp de iarnă sau aerisire pe timp de vară, fără wc, fără minimă preocupare pentru asigurarea curățeniei. Mai mult, din cauza lipsurilor mari, SLPR si salariatii au achizitionat din bani proprii necesarul de birotica si aparatura IT, produse pentru dezinfecție si dezinsecție iar mulți angajați își folosesc autoturismele personale pentru a parcurge distantele pentru distribuirea corespondentei.

8. Intenția de modificare a organigramei și efectuarea de concedieri colective, fără a oferi sindicatului, conform legii, informaţiile necesare  absolut normale şi logice, referitoare la:

– modul in care va funcţiona compania după aplicarea modificărilor organigramei propuse, începând de la aparatul central, pâna la baza companiei.

– efectele asupra numărului total de locuri de muncă, fară a se preciza clar dacă vor urma concedieri in rândul salariaților din rețeaua poștală operațională;

– suma lunară cu care va creşte salariul angajaților din operațional după efectuarea concedierilor de personal funcțional.

Este de neînțeles de ce, de 9 luni de la initierea discuțiilor, nu au fost furnizate catre SLPR aceste informații si asigurări, în mod transparent, scrise clar și concret, pentru a se elimina orice dubiu, situație care s-a înrăutațit mai mult la ultimele negocieri prin părăsirea sălii de ședințe de catre directorul general, care, de atunci până în prezent, a sfidat toate cererile SLPR de reluare a discuțiilor.

În fața comisiei de negocieri a SLPR nu au fost avansate nici una dintre ofertele pe care le-a făcut directorul general prin scrisorile adresate salariaților din companie. Managementul companiei știe ca toate promisiunile de majorări salariale și îmbunătațire a condițiilor de muncă, transmise prin simple mesaje către angajați, nu au o bază serioasă și nu îl obligă legal dacă nu sunt cuprinse intr-un act aditional la contractul colectiv de munca semnat cu salariatii.

9. Lipsa de performanţă a actualei echipe manageriale, care:

– nu are o preocupare reală pentru creșterea veniturilor companiei,

– nu a lansat nicio linie nouă de afaceri, nici un contract care să ofere speranţă angajaţilor;

– nu a adus nicio idee nouă, nici măcar una împrumutată de la alţii, prin care să se dezvolte Poşta Română,

Toate aceastea într-o perioadă în care toate companiile de profil au prosperat și și-au dublat sau chiar triplat veniturile.

De peste doi ani si jumatate, de când se află la conducerea companiei (un an ca director general adjunct, coordonator al activităţilor economice, administrative şi de aprovizionare, apoi încă un an ca director general cu puteri depline), actualul director general  nu a întreprins nimic pentru Poşta Română, în afară de laude in mass-media, campanie de imagine personală, promisiuni, induceri în eroare şi numeroase deplasări în țarăşi în străinătate, însoțit de multi consilieri şi persoane apropiate.

10. Desconsiderarea grosolana a inteligenței salariaților,în fața cărora directorul general aduce explicația aberantă că, pentru lipsa proprie de competență și performanță managerială, „pentru situaţia din Poşta Română este vinovat … sindicatul”, deși toate poziţiile de decizie din companie sunt  ocupate exclusiv de oameni apropiaţi directorului general, acesta conducând fără nici o piedică.

11. Lipsa dialogului social și războiul deschis împotriva SLPR de directorul general, demers care indică cel puţin următoarele obiective:

– încercarea de a elimina din negocieri un sindicat reprezentativ și puternic, pentru a putea proceda după bunul plac, de a nu negocia cu o organizație care pune întrebări incomode, nu este servil, nu se lasă intimidat şi nici dus în eroare;

– dorința de a dezbina şi a crea tensiuni sociale, de a instiga categorii profesionale unele împotriva altora, precum se procedează în campaniile electorale incorecte, probabil pentru a ascunde adevaratele planuri referitoare la viitorul salariaților si al Poștei Române;

– dorința de a face concedieri colective, într-un numar stabilit dupa bunul plac și fără plata salariilor compensatorii;

– intenția de eliminare a contractul colectiv de muncă la nivelul companiei sau  de reducere a acestuia la nivelul minimal prevazut de Codul Muncii.

12. Memorandumul privind strategia de dezvoltare a Poştei Române, elaborat și promovat de actualul management, prin care conducerea actuală dorește să îndrepte compania spre restrângerea numărului de puncte de lucru cu prezenţă umană şi automatizarea acestora, ceea ce va conduce la diminuarea drastică a numărului de personal din rândul celor cu foarte mici șanse de reintegrare profesională în alte domenii. Nu se regăsește în acest document nici o referire la nevoia de a investi în creșterea capacității profesionale a lucrătorilor sau în adaptarea abilităților lor în utilizarea noilor tehnologii. Pur și simplu, noi, salariații nu existăm! Din document se mai poate observa că miza adevărată nu o reprezintă personalul TESA sau nu este doar personalul TESA! Există o singură miză reală: reducerea semnificativă a numărului de personal  în ciuda faptului că managementul este incapabil să gândească și să genereze diversificarea portofoliului de produse şi servicii CNPR, cât și creșterea calității acestora. Și ca dovadă suplimentară, constatăm cu amărăciune că în locul unor servicii noi, moderne și de calitate, au început să închirieze din spațiile poștei către alte companii.

Acest document este elaborat din birou, fără o cunoaștere aprofundată a proceselor de producție, a problemelor companiei si ale salariatilor și indică în mod clar direcţia în care se doreşte să fie îndreptată Compania Națională Poșta Română, respectiv spre înjumătăţirea numărului de personal, aruncarea pe drumuri a mii de oameni, în principal dintre cei cu foarte mici şanse de reintegrare profesională în alte domenii.