România negociază la Bruxelles deficitul bugetar. Ce spune premierul Ciolacu
Miniştrii români ai finanţelor, muncii şi fondurilor europene vor discuta luni cu Comisia Europeană pentru a încerca să-i convingă pe oficialii de la Bruxelles că deficitul bugetar mărit al ţării este rezultatul eforturilor Bucureştiului de a ajuta efortul de război al Ucrainei şi că aceste cheltuieli sporite ar trebui să fie iertate de executivul european, scrie Financial Times. Cotidianul citează un interviu acordat de premierul Marcel Ciolacu corespondentului de la Bucureşti, în care premierul român dă asigurări că „în niciun caz” UE nu va penaliza România pentru depăşirea deficitului.
România a sperat să îşi reducă deficitul la 4,4% din PIB, dar banca centrală a ţării a proiectat recent un deficit de 7,5%. Această valoare este atât de mult peste limita de 3%, încât Comisia ar putea lansa acţiuni disciplinare. Bucureştiul se află sub incidenţa aşa-numitei proceduri de deficit excesiv încă dinaintea pandemiei de coronavirus, menţionează Financial Times.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat pentru FT că deficitul bugetar, care a fost de 6,2% din produsul intern brut al ţării anul trecut, va scădea cu siguranţă în 2023, dar nu s-a angajat la o cifră specifică. „Acum trei ani aveam o situaţie economică foarte diferită faţă de cea de acum”, a spus Ciolacu. „România este acum stabilă, având a doua rată de creştere în Europa, care vine din investiţiile străine directe. Dar bugetul a trebuit să fie reorganizat pentru a ajuta Ucraina, în special în ceea ce priveşte transporturile de cereale”, a explicat el, referindu-se la coridorul de export pe care România l-a menţinut pentru Ucraina pentru a înlocui transporturile de cereale pe Marea Neagră.
„Acestea au fost cheltuieli neprevăzute. Avem nevoie de o excepţie de la regulile fiscale”, a declarat premierul Ciolacu, adăugând că „în niciun caz” UE nu va penaliza România pentru depăşire.
El a mai spus că Bucureştiul va reorganiza bugetul şi va face economii, inclusiv o reformă administrativă pe care a insistat că o poate realiza în ciuda faptului că ţara se va confrunta cu patru rânduri de alegeri în 2024: europene, locale, prezidenţiale şi parlamentare, informează news.ro.