Sălajul beneficiază de unul dintre cele mai performante sisteme de management al deșeurilor din România
Jumătate din deşeurile colectate la nivelul judeţului Sălaj nu mai ajung la groapa de gunoi, ci sunt reciclate sau incinerate, graţie unui proiect cu fonduri europene prin care s-a constituit, din 2016, un sistem judeţean integrat de management integral al deşeurilor, scrie Agerpres.
Proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Sălaj”, cu o valoare totală de 31,5 milioane de euro, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, a fost implementat de administraţia judeţeană, în parteneriat cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „ECODES Sălaj”, constituită din toate cele 61 unităţi administrativ-teritoriale şi judeţul Sălaj.
Sistemul de management al deșeurilor de la Dobrin este operat de compania SC Brantner Servicii Ecologice SRL, unde director este Ervin Nemeș – un profesionist în domeniu.
Proiectul a presupus, în principal, construirea, utilarea şi dotarea Centrului de management integrat al deşeurilor (CMID) Dobrin, cu o suprafaţă totală de aproape 200.000 metri pătraţi şi o capacitate de circa 1.100.000 metri cubi, având următoarele facilităţi: depozit ecologic, staţie de sortare, staţie de tratare mecano-biologică, staţie de epurare. De asemenea, au fost construite trei staţii de transfer, la Crasna, Sînmihaiu Almaşului şi Surduc şi au fost închise depozitele neconforme din mediul urban de la Zalău (Crişeni), Cehu Silvaniei, Jibou şi Şimleu Silvaniei.
Necesitatea realizării unui asemenea proiect a fost dată de obligativitatea îndeplinirii angajamentelor din Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, cu privire la îmbunătăţirea standardelor de viaţă şi de mediu ale populaţiei, cu accent pe creşterea reciclării deşeurilor şi devierea lor de la groapa de gunoi.
„Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul nostru este construit pe doi piloni mari. Unul este centrul de management integrat al deşeurilor, care este la Dobrin şi care este al Consiliului Judeţean, dat în administrare la o companie privată. Ceea ce s-a dat în gestiune sunt serviciile de transfer, tratare, sortare şi depozitare. Al doilea pilon, de care se ocupă ECODES-ul, este partea de colectare şi transport, unde judeţul a fost împărţit în patru zone, respectiv două loturi şi avem doi operatori de servicii diferiţi. Un lot cuprinde municipiul Zalău, oraşele Cehu, Jibou şi alte 14 comune, iar cealaltă parte, celălalt lot cuprinde oraşul Şimleu Silvaniei şi celelalte 43 de comune din judeţ. A fost unul dintre primele sisteme funcţionale din ţară şi un model de bune practici, pentru că vin din judeţele învecinate să vadă sistemul nostru. A venit şi o delegaţie din Austria să vadă ce avem acolo”, a precizat, pentru AGERPRES, preşedintele ECODES, Claudiu Bârsan, cel ce este şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Sălaj.
Sursa foto: Consiliul Judetean Sălaj
Potrivit acestuia, implementarea proiectului a făcut ca circa jumătate din deşeurile colectate în Sălaj să nu mai ajungă la groapa de gunoi, pentru depozitare, ci să fie reciclate sau incinerate. Procentajul este apreciat ca fiind foarte bun, atât în comparaţie cu ţinta de deviere de la depozitare, care este actualmente de 60%, cât mai ales în comparaţie cu media la nivel naţional, unde datele Eurostat pentru 2022, în cazul ţării noastre, arată o reciclare de doar 12,1%.
„Sistemele de management integrat al deşeurilor diferă de la judeţ la altul. Fiecare şi-a construit sistemul cum a considerat. Noi suntem un caz fericit pentru că, în judeţul Sălaj, de exemplu, tot ce înseamnă centru de management integrat al deşeuri, toate cele patru componente sunt în aceeaşi sunt în acelaşi loc, la Dobrin. Avem astfel posibilitatea de a controla trasabilitatea finală a deşeurilor, de a colecta selectiv, de a le putea valorifica, de a devia de la groapă cât de mult se poate. Şi aici ne putem lăuda cu un rezultat foarte bun. Ţintele de deviere de la depozitare sunt destul de ambiţioase, respective 60%, format din 10% coincinerat şi 50% reciclare. Cu alte cuvinte, tot ce ajunge la centrul de management integrat al deşeului, trebuie tratat, sortat sau prelucrat în aşa fel încât să deviem de la depozitare minim 60%, pentru a ne putea îndeplini ţintele. Anul trecut am deviat de la groapă un procent de 52% din deşeuri, adică am depozitat, practic, 48%, ceea ce e mai mult decât excepţional, având în vedere că, la 2023 nu ştim încă, dar la 2022, media a fost sub 15% pe ţară”, punctează Claudiu Bârsan.
Directorul ECODES Sălaj, Cristian Pop, precizează, la rândul său, că dacă în 2016, atunci când a fost dată în funcţiune groapa de gunoi de la Dobrin, era preconizată ca în 2025 să fie plină, în acest moment este ocupată în proporţie de 55%, tocmai din cauză că se deviază deşeuri de la groapă.
Un alt avantaj al devierii deşeurilor de la groapă este acela că sumele obţinute din reciclarea deşeurilor se scad din valoarea finală a facturii consumatorilor.
De asemenea, Cristian Pop consideră că pentru atingerea ţintelor de reciclare este foarte importantă partea de conştientizare a populaţiei, motiv pentru care ECODES organizează numeroase acţiuni de promovarea a reciclării, atât în cadrul şcolilor, cât şi zone cu public numeros, precum complexele comerciale.
