Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), singura autoritate competentă care organizează și monitorizează activitatea experților contabili și contabililor autorizați, precum și a societăților de contabilitate și expertiză contabilă (Ordonanța nr. 65/1994), vocea experților contabili și a contabililor autorizați – consilierii de încredere ai antreprenorilor –, continuă să-și exprime profunda preocupare față de recentele modificări aduse legislației fiscale care vizează e-TVA și extinderea obligativității utilizării e-facturării și a raportării e-facturilor în scop fiscal pentru TVA.

În urma consultării membrilor din întreaga țară, în perioada 3-5 iulie a.c., CECCAR solicită autorităților fiscale să adopte urgent un plan de acțiune care să vizeze două direcții:

• modificarea de urgență a actelor normative în vigoare, pe baza propunerilor profesiei contabile transmise prin organismul profesional, propuneri care elimină și/sau prorogă impunerea unor obligații pe care le considerăm inutile și inoportune, în scopul de a relaxa presiunea fiscal-birocratică din prezent care asfixiază antreprenorii, profesioniștii contabili și inovația;
• implementarea unei strategii de resetare a modului în care „e-urile” fiscale sunt implementate în prezent, astfel încât transformarea digitală să se transpună în simplificare pentru firme și combaterea mai eficientă a evaziunii fiscale de către stat.

Considerăm că astfel se evită situația ca o inițiativă europeană de modernizare și adaptare la era digitală a sistemului de taxă pe valoarea adăugată (TVA), care este în primul rând despre sprijinirea antreprenorilor și care promite să sporească eficiența, să reducă birocrația și să combată evaziunea fiscală, să fie transformată într-un coșmar pentru economia României.

Propunerile CECCAR de modificare cu urgență a actelor normative în vigoare vizează:

I. RO e-TVA

În urma dialogului dintre reprezentanții CECCAR și reprezentanții Ministerului Finanțelor pe tema celor două ordonanțe (OUG nr. 69 și OUG nr. 70, publicate în Monitorul Oficial din 21 iunie 2024), s-a abrogat parțial OUG nr. 70/2024 prin OUG nr. 87/2024, respectiv s-a abrogat obligația contribuabilului ca, sub sancțiunea unei amenzi disproporționate, să întocmească și să transmită, în termen de 5 zile, nota justificativă pentru diferențele semnificative dintre decontul de TVA, care reflectă starea de fapt fiscală, și decontul precompletat, care în prezent se bazează pe date a căror acuratețe nu poate fi garantată. De asemenea, au fost revizuite amenzile și au fost prorogate unele termene.

Aceste modificări importante riscă însă să nu își atingă obiectivele de simplificare pentru firme și combaterea evaziunii fiscale pentru stat, așa cum au fost prezentate în deschiderea ședinței de guvern în care s-a aprobat OUG nr. 87/2024, dacă nu sunt implementate și celelalte măsuri propuse de CECCAR.

Insistăm, în continuare, ca decontul de TVA precompletat să rămână un instrument de sprijin pentru antreprenori, așa cum a fost propus de Comisia Europeană prin propunerea de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele în materie de TVA pentru era digitală, în scopul compensării costurilor implementării noului sistem de raportare bazat pe e-factura. În cazul în care autoritatea fiscală insistă ca acesta să fie utilizat ca instrument pentru conformarea fiscală, atunci se impune să se adopte și să se implementeze măsurile necesare asigurării eficienței mecanismului de Notificare de conformare RO e-TVA. Acest mecanism să NU se bazeze pe simple operații aritmetice de adunare și de scădere, ci să se bazeze pe modele complexe de analiză care să utilizeze și să coreleze toate datele raportate de contribuabil în sistemele ANAF. Subliniem încă o dată faptul că interoperabilitatea între sistemele RO e-Factura, RO e-TVA și SAF-T este esențială. Mecanismul de notificare de conformare RO e-TVA trebuie să fie capabil să vizeze numai contribuabilii care au un risc ridicat de comportament fiscal inadecvat și NU să devină o povară administrativă inutilă, generatoare de costuri, pentru contribuabilii care au un comportament fiscal corect.

Propunerile întemeiate și bine argumentate, transmise de CECCAR și prezentate mai jos, care însă nu au fost preluate în textul OUG nr. 87/2024, ar fi asigurat, în opinia noastră, premisele eficienței mecanismului de Notificare de conformare RO e-TVA.

La articolul 5, alineatele (1), (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(1) În situația în care se identifică diferențe semnificative între valorile precompletate prin intermediul decontului precompletat RO e-TVA și valorile completate de către persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA prin decontul de taxă pe valoarea adăugată, iar aceste diferențe nu sunt justificate de datele din raportarea SAF-T, Agenția Națională de Administrare Fiscală notifică persoana impozabilă prin intermediul Spațiului privat virtual. Prin diferențe semnificative se înțeleg valorile care depășesc pragul de semnificație ce îndeplinește condițiile cumulative de minimum 20% în cotă procentuală și o valoare absolută de minimum 5.000 lei, rezultate din compararea valorilor înscrise în rândurile din decontul de taxă pe valoarea adăugată depus de persoana impozabilă cu cele corespunzătoare rândurilor din decontul precompletat RO e-TVA.

La articolul 5, după alineatul (6), se introduc șapte alineate noi, alin. (7) – (13), cu următorul cuprins:

(…)

(12) În situația în care pentru un contribuabil se constată, pe o perioadă de trei luni consecutive, diferențe semnificative între valorile precompletate prin intermediul decontului precompletat RO e-TVA și valorile completate de către persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA prin decontul de taxă pe valoarea adăugată, diferențe cauzate de acuratețea insuficientă a datelor din decontul precompletat RO e-TVA, nu se va mai emite „Notificarea de conformare RO e-TVA” până la identificarea și remedierea cauzelor care au condus la insuficienta acuratețe a datelor din decontul precompletat.

(13) Agenția Națională de Administrare Fiscală va utiliza datele din raportarea SAF-T pentru a asigura o acuratețe suficientă a datelor din decontul precompletat și pentru analiza diferențelor semnificative între valorile precompletate prin intermediul decontului precompletat RO e-TVA și valorile completate de către persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA prin decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:

“Art. 16. – (1) Prevederile art. 5 alin. (8) – (10), art. 7 și art. 8 intră în vigoare la data de 1 iulie 2025.

Înainte de aprobarea RO e-TVA, contribuabilii începuseră deja să primească Note de conformare fiscală conform art. 121^1 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, în care li se solicita să justifice diferențele din luna ianuarie 2024 dintre decontul de TVA depus și situația facturilor din sistemul RO e-Factura. Propunerile CECCAR s-au bazat pe modul în care mecanismul de Notificare de conformare era utilizat de organele fiscale. Aceste Notificări de conformare fiscală au fost emise pe baza unei analize rudimentare, care se rezumă DOAR la a identifica simple diferențe dintre cele două valori, cea declarată prin decont și cea rezultată din facturile raportate în sistemul RO e-Factura. Însă ar fi trebuit să se țină cont de faptul că aceste diferențe pot fi generate de situații specifice (deducere 50% pentru TVA, TVA la încasare, operațiuni cu persoane fizice, situații de neconformare din partea partenerilor de afaceri etc). Deși la nivelul ANAF există date raportate de contribuabili prin Declarația 394, acestea NU sunt utilizate pentru a se face o analiză în vederea identificării și justificării diferențelor și, după caz, a contribuabilului care nu s-a conformat obligației de raportare în sistemul RO e-Factura. De exemplu: un contribuabil a dedus o valoare de TVA mai mare în decontul de TVA în comparație cu facturile de achiziții regăsite în sistemul RO e-Factura. Prin simpla corelare cu datele raportate în Declarația 394 depusă la ANAF atât de către client, cât și de către furnizor, s-ar putea identifica furnizorii care nu au încărcat e-facturile în sistemul RO e-Factura. În această situație, Notificarea de conformare fiscală ar trebui să fie transmisă doar contribuabilului care nu s-a conformat. Însă aceasta a fost transmisă și contribuabilului care a manifestat un comportament fiscal corect, impunându-i-se acestuia o sarcină administrativă inutilă, generatoare de costuri. Însă trebuie menționat că o analiză coerentă și eficientă, care să țină cont și de aspectele specifice menționate anterior, nu se va putea realiza decât după ce raportarea SAF-T va deveni operațională pentru toți contribuabili, respectiv după data de 1 ianuarie 2025. În aceste condiții, astfel de mecanisme, pripit implementate, nu au nimic în comun cu simplificarea, debirocratizarea, creșterea eficienței și inovarea la nivelul firmelor și la nivelul autorităților statului. Ne exprimăm convingerea că o eficientă combatere a evaziunii fiscale se poate face doar printr-o adevărată transformare digitală la nivelul organelor fiscale. Aceasta nu presupune doar implementarea unor instrumente prin care contribuabilul să raporteze către organul fiscal, ci prin automatizarea proceselor de analiză și prin corelarea datelor raportate la organele fiscale, prin inovare, prin implementarea de modele și tehnici științifice de analiză a datelor și prin integrarea inteligenței artificiale în aceste sisteme.

Așa cum am precizat ante, în momentul de față, atunci când există neconcordanțe între D300 (TVA) și D394 (declarație informativă, în care sunt raportate operațiunile în sfera TVA), acestea sunt notificate contribuabilului în baza art. 121^1 din Legea nr. 207/2015 și mitigate cu acesta. În aceste condiții, este evident că un alt mecanism de notificare, provenit dintr-un așa-zis decont precompletat și D300, ar fi redundant, raportat la aceeași materie, în speță TVA. Analizând situația de fapt existentă azi în practica curentă o organelor fiscale, se observă că, practic, RO e-TVA este un instrument birocratic care pare să fi fost creat pentru a transfera în sarcina contribuabilului activitatea specifică organelor fiscale. Astfel, contribuabilul ar fi fost obligat, prin efectul legii, să întocmească o Notă justificativă pentru justificarea diferențelor, scutind funcționarii organelor fiscale de întocmirea Notificării de conformare, reglementată prin art. 121^1 din Legea nr. 207/2015, așa cum procedau până la aprobarea și implementarea RO e-TVA. Abrogarea articolului care reglementa Nota de justificare a diferențelor impusă contribuabilului, sub sancțiunea amenzii, este un pas important către normalitate. Aceasta reprezintă o „gură de oxigen” atât pentru profesioniștii contabili, deja sufocați de numeroase termene și obligații de raportare, cât și pentru antreprenori, afectați de lipsa de predictibilitate a legislației fiscale. Cu toate acestea, implementarea noului mecanism Notificarea de conformare RO e-TVA, prin derogare de la prevederile art. 121^1 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, riscă să fie lipsită de eficiență, dacă nu se reglementează și regulile de emitere și utilizare care să îi asigure eficiența. Doar sub condiția asigurării eficienței acestui nou mecanism, decontul precompletat de TVA își va regăsi rolul de instrument de sprijin pentru contribuabili, așa cum a fost propus de Comisia Europeană prin propunerea de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele în materie de TVA pentru era digitală.

II. RO e-Factura

Propunerile transmise de CECCAR, care însă nu au fost preluate în textul OUG nr. 87/2024, ar asigura premisele evitării situației actuale în care sistemul RO e-Factura se blochează frecvent, afectând atât activitatea comercială a firmelor, cât și activitatea profesioniștilor contabili, care se îngrijesc de asigurarea conformării fiscale voluntare a contribuabililor. Factura este un document justificativ esențial în desfășurarea activității comerciale a oricărei entități juridice. Condiționarea utilizării exclusiv a e-facturii din sistemul RO e-Factura ca document justificativ, în condițiile în care sistemul, în mod evident, NU se află la nivelul tehnic necesar asigurării unei funcționări fără sincope, este încă o dovadă a precipitării în implementarea noului model de raportare tranzacție cu tranzacție, în timp real, bazat pe standardul european pentru e-Factura. Se ignoră, practic, toate studiile de impact și rezultatele consultărilor efectuate de Comisia Europeană pentru a identifica soluția optimă pentru Cerințele de raportare digitală necesare unui sistem de raportare tranzacție cu tranzacție pentru operațiunile intracomunitare B2B și parțial B2C. Acestea sunt mai relaxate decât cele impuse de sistemul național, raportarea pentru sistemul european fiind în timp cvasireal.

În dialogul cu reprezentanții Ministerului Finanțelor, CECCAR a solicitat:

1. Prorogarea termenului privind obligația utilizării e-facturii și raportării acesteia pentru tranzacțiile B2C, de la 1 ianuarie 2025 la 1 iulie 2025. Astfel s-ar permite ca decizia de a implementa această obligație să se bazeze pe o analiză ex-post care să verifice dacă datele din raportarea SAF-T ar fi suficiente pentru analizele de risc la nivelul organelor fiscale.
2. Abrogarea de urgență a obligației de utilizare exclusiv a e-Factura ca document justificativ, care echivalează, practic, cu un sistem de raportare tranzacție cu tranzacție în timp real, revenirea la sistemul de raportare în timp cvasireal și introducerea unui termen de raportare a e-facturilor de 5 zile de la data înregistrării în sistemul contabil, conform amendamentului Parlamentului European la propunerea de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele în materie de TVA pentru era digitală.
3. Abrogarea prevederilor care atrag răspunderea unor contribuabili pentru faptele altor contribuabili, respectiv sancționarea unui contribuabil care are un comportament fiscal corect, cu 15 % din valoarea facturii și cu imposibilitatea deducerii TVA, în situația în care furnizorul nu emite factura în sistemul RO e-Factura pentru o tranzacție economico-financiară. Această prevedere încalcă principiile de bază ale dreptului civil, respectiv acele principii care stabilesc că fiecare persoană răspunde pentru faptele proprii, iar circumstanțele care atrag răspunderea pentru faptele altora sunt clar stabilite prin Codul civil. În plus, se încalcă și legislația europeană în materie de TVA, respectiv principiul neutralității.

CECCAR consideră inoportună decizia de a extinde obligația utilizării e-Factura și a raportării acesteia în timp real și pentru tranzacțiile B2C, cu termen de implementare 1 ianuarie 2025. Acestea în condițiile în care Cerințele de raportare digitală (CRD) la nivel european, conform propunerii de directivă, vizează extinderea acestei obligații de e-facturare DOAR la tranzacțiile intracomunitare B2B și doar pentru anumite tranzacții B2C iar raportarea acestora se va realiza în timp cvasireal. Totodată, termenul de implementare propus pentru noul sistem de raportare european în scop de TVA este 1 ianuarie 2028, respectiv 5 ani de la data lansării propunerii de directivă. În plus, la nivel național, această nouă Cerință de raportare digitală se suprapune celei de raportare SAF-T, care intră în vigoare tot de la data de 1 ianuarie 2025. Practic, de la 1 ianuarie 2025 se vor introduce în paralel două instrumente care vor obliga contribuabilii să transmită organelor fiscale aceleași tranzacții în raportări diferite. Această măsură nu are nimic de-a face cu simplificarea pentru firme, ci, dimpotrivă, impune o sarcină administrativă inutilă, consumatoare de resurse și, implicit, generatoare de costuri. În plus, raportările instituite anterior rămân în vigoare.

Se va ajunge la situația halucinantă ca o tranzacție să fie raportată de trei ori:

1. În sistemul RO e-Factura;
2. În raportarea SAF-T;
3. În declarația 394.

CECCAR consideră că până la momentul la care sistemul Ro e-Factura va atinge performanța tehnică necesară utilizării în condiții normale, fără sincope, raportarea în timp real a e-facturilor trebuie abrogată. Această măsură impusă la nivel național excedează Cerințelor de raportare digitală, stabilite ca fiind optime pe baza unor studii de impact științifice desfășurate la nivelul Comisiei Europene, care stabilesc ca raportarea tranzacție cu tranzacție să se realizeze în timp cvasireal.

CECCAR consideră că o problemă în plus este legată de faptul că este sancționată înregistrarea unei facturi care nu este raportată în e-Factura (OUG nr. 115/2023, art. LXVIII). Or, în realitate, discutăm despre o tranzacție care, deși nu a fost raportată în SPV, implică operațiuni economico-financiare (prestări/livrări) și plăți și care, în conformitate cu legea contabilității, impune obligația înregistrării. În aceste condiții, culpa nu este datorată celui care primește/înregistrează, ci celui care emite. Contribuabilul cu un comportament fiscal corect nu poate răspunde pentru fapta altuia, în condițiile în care într-o tranzacție nu există relație de subordonare între client și furnizor. Astfel, deși era în atribuția organului fiscal să se asigure că furnizorul este conform cu prevederile legii, iar în caz de neconformare să fie sancționat, conform prevederii instituite este sancționat abuziv și beneficiarul. Desigur, în mod bizar, o factură considerată de anumite prevederi din lege ca fiind nelegală – nu îndeplinește condițiile de document justificativ – devine legală și poate fi înregistrată în contabilitate dacă contribuabilul care are un comportament fiscal corect plătește o amendă în valoare de 15% din valoarea facturii. Or, în acest context nu se poate explica printr-o logică juridică cum un text de lege poate amenda un contribuabil pentru o acțiune legală, respectiv înregistrarea unei operațiuni economico-financiare în contabilitate. De asemenea, nu putem să omitem faptul că sancțiunea beneficiarului conform este mult mai consistentă decât cea prevăzută pentru furnizorul neconform. Beneficiarul este sancționat cu 15% din valoarea facturii, imposibilitatea deducerii TVA, deși acesta a achitat taxa pe valoarea adăugată la momentul realizării achiziției.

În baza argumentelor prezentate ante, CECCAR consideră imperios necesară abrogarea propunerilor prezentate, considerând că forma actuală a reglementărilor legale nu este conformă cu principiul proporționalității și depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor fiscale în materie de TVA. Totodată, considerăm că este în interes public ca organismele profesionale să fie consultate și implicate în realizarea studiilor de impact și în elaborarea actelor normative. În plus, este necesar ca procesul de elaborare și implementare a unui act normativ să se desfășoare pe o durată suficientă, care să permită adaptarea atât a organului fiscal, cât și a contribuabilului (de exemplu, durata pentru elaborarea și implementarea modificărilor aduse Directivei de TVA pentru adaptarea la era digitală este de 5 ani).

CECCAR CONTează pe un dialog real și constructiv, care să armonizeze opiniile tuturor părților interesate, în interes public.

În perioada imediat următoare, CECCAR va propune instituțiilor publice și autorităților fiscale competente o serie de principii care să stea la baza unei strategii de resetare a modului în care „e-urile” fiscale sunt implementate în prezent, astfel încât transformarea digitală să se transpună în simplificare pentru firme și combaterea mai eficientă a evaziunii fiscale de către stat.