DSVSA Sălaj prezintă evoluția Pestei micilor rumegătoare (PMR) în România

COMUNICAT DE PRESĂ

  1. Evoluția Pestei micilor rumegătoare (PMR) în România

Date generale

Pesta rumegătoarelor mici este una dintre cele mai contagioase boli ale rumegătoarelor mici.

Pesta rumegătoarelor mici trebuie luată în considerare la apariţia oricărei boli contagioase înalt patogene, care prezintă stare febrilă acută, cu eroziuni pe cavitatea bucală şi semne gastrointestinale.

Pesta rumegătoarelor mici este o boală virală acută a rumegătoarelor mici, caracterizată prin:

– febră,

– scurgeri oculo-nazale,

– stomatită,

– diaree şi

– pneumonie.

Pesta rumegătoarelor mici a fost prima dată descrisă în Coasta de Fildeş, însă ea evoluează în majoritatea țărilor din Africa (din nordul Africii până în Tanzania) şi în cele mai multe țări din Orientul Mijlociu, Turcia. Pesta rumegătoarelor mici este de asemenea larg răspândită în centrul, sudul, sud estul Asiei.

În 2016 boala apare în Georgia ( 3 focare), iar în 2018 în Bulgaria (7 focare).

Sunt cunoscute 4 genogrupe virale PRM – tulpinile din genogrupurile I si II circula in SV Africii – tulpinile din genogrupul III in Africa de Est, Orientul Mijlociu si Sudul Indiei – tulpinile din genogrupul IV in Asia, tulpini de genogrup IV au fost detectate inca din 2008 in Maroc si Africa sub – Sahariana (EFSA, 2015).

Nu există cunoştinţe asupra riscurilor de sănătate asupra oamenilor ce lucrează cu virusul PRM şi nici nu există raportată infecţia omului cu acest virus.

În România primul focar a fost confirmat la data de 19.07.2024 în loc. Baia din jud. Tulcea într-un centru de colectare cu un număr de 49.091 ovine.

La data de 29.07.2024 sunt în evoluție un număr de 28 de focare, din care:

  • 25 focare în jud. Tulcea (Baia, Stejaru, Babadag),
  • 2 focare în jud. Constanța (Sinoe, Mihai Viteazu) și
  • 1 focar în Timiș la un centru de colectare

Numai în 23.07.2024 au fost  declarate un număr de 5 focare:

  • Focare în jud. Tulcea din care:

-2 în Baia la 2 exploatații comerciale, una cu 14.899 ovine și cealaltă cu 7.478 ovine,

-1 în loc. Stejaru la un GP cu 663 ovine și

-1 în Babadag la o exploatație comercială cu 23.481 ovine și 1.329 caprine

  • Focar în jud. Constanța în loc. Sinoe la un GP cu 424 caprine

Harta zonelor de restrictii impuse de evolutia bolii Pesta Rumegatoarelor Mici în Romania

Zona de protecție

-județul Tulcea:Babadag,Baia,Beidaud,Casimcea,Ceamurlia de Jos, Ciucurova, Frecatei, Izvoarele, Jurilovca, Mihai Bravu, Mihail Kogalniceanu, Nabant, Sarichioi, Slava Cercheza, Stejaru, Topolog, Valea Nucarilor -26.08.2024

– județul Constanța: Cogealac, Corbu, Fantanele, Gradina, Istria, Mihai Viteazu, Sacele-26.08.2024

Zona de supraveghere

-județul Tulcea:

  • Bestepe, Cerna, Daeni, Dorobantu, Hamcearca, Horia, Isaccea, Mahmudia, Murighiol, Niculitel, Nufaru, Ostrov, Peceneaga, Somova, Tulcea, Valea Teilor-09.2024
  • Babadag, Baia, Beidaud, Casimcea, Ceamurlia de Jos, Ciucurova, Frecatei, Izvoarele, Jurilovca, Mihai Bravu, Mihail Kogalniceanu, Nabant, Sarichioi, Slava Cercheza, Stejaru, Topolog, Valea Nucarilor-08.2024 – 04.09.2024

-Județul Constanța:

  • Garliciu, Lumina, Mihail Kogalniceanu, Navodari, Pantelimon, Saraiu, Targusor, Vulturu –09.2024
  • Cogealac, Corbu, Fantanele, Gradina,Istria, Mihai Viteazu, Sacele-8.2024 – 4.9.2024

Zona de restricție supliementară:

-Judetul Tulcea:  tot județul, cu excepția comunelor din zonele de protecție și supraveghere:  05.09.2024 – 4.10.2024

Județul Constanța:   urmatoarele comune:

  • cu excepția celor din zona de protecție și supraveghere: Castelu, Ciobanu, Constanta, Crucea, Cuza Voda, Ghindaresti, Harsova, Horia,Nicolae Balcescu, Ovidiu, Poarta Alba, Silistea, Topalu, Tortoman-09.2024
  • Castelu, Ciobanu, Constanta, Crucea, Cuza Voda, Ghindaresti, Harsova, Horia,Nicolae Balcescu, Ovidiu, Poarta Alba, Silistea, Topalu, Tortoman-009.2024 – 4.10.2024

-Județul Braila: Frecatei, Marasu-4.10.202

La nivelul județului Timiș s-au stabilit:

Zona de protecție (0-3 km) : următoarele localități – Clopodia și Jamu Mare – județ Timiș,

Zona de supraveghere (3-10 km) : următoarele localități – Ferendia, Lățunaș, Gherman, Percosova, Butin, Semlacu Mic din jud. Timiș și loc. Srediștea Mare din Serbia

CLCB din județele afectate au dispus în vederea prevenirii răspândirii bolii, uciderea imediată a tuturor ovinelor și caprinelor existente în exploatațiile contaminate și neutralizarea cadavrelor prin îngropare.

Deoarece focarele s-au extins cu repeziciune, s-a stabilit extinderea Zonei de protecție de la 3 km la 25 km și a Zonei de supraveghere de la 10 km la 35 km, cu stabilirea unei zone de supraveghere suplimentare la 45 km în jurul focarului.

Restricții stabilite:

Interzicerea pe o perioadă de minim 60 de zile a intrărilor și ieșirilor de ovine și caprine vii, a materialului seminal, ovulelor,embrionilor, produselor secundare de origine animală, pieilor și blănurilor.

Măsuri luate de DSVSA Sălaj pe raza județului în perioada imediat următoare în vedrea prevenirii apariției bolii:

Efectuarea de controale în exploatațiile cu ovine și caprine în vederea verificării corelației între efectivele de ovine și caprine din BND – RNE și cele existente faptic (Responsabili: MVLPI sub verificarea MVO al CSVSAO), cu luarea de măsuri în caz de neconformitate și raportarea acestora la DSVSA Sălaj;

Verificarea ieșirilor de ovine și caprine din exploatațiile din jud. Sălaj în ultimele 60 zile, către județele Tulcea, Constanța și Timiș (Responsabili: MVLPI sub verificarea MVO al CSVSAO) și verificarea existenței returului acestor animale, caz în care se raportează imediat la DSVSA Sălaj cu punerea sub restricții a animalelor din exploatație;

În vederea efectuării mișcărilor de ovine și caprine în/din afara județului Sălaj, la solicitarea scrisă către DSVSA a expeditorului din județul de origine al animalelor, în vederea obținerii avizului interjudețean, medicul veterinar de la locul de îmbarcare va atașa în mod obligatoriu autorizația mijlocului de transport, actul de dezinfecție al acestuia, fișa de examinare clinică a animalelor (Responsabili: MVLPI, MVO al CSVSAO, MVO al DSVSA Sălaj care acordă avizul);

Actualizarea la nivelul UAT a locurilor prestabilite pentru ecarisarea alternativă în cazul bolilor infectocontagioase cu difuzibilitate mare (locuri de îngropare) și comunicarea lor până la data de 08.08.2024 la DSVSA Sălaj – SCOSBA (Responsabili: MVO ai CSVSAO).

Reactualizarea la nivelul UAT a componenței ULS (unității locale de sprijin) și inventarierea/completarea stocurilor privind materialele și echipamentele de intervenție în cazul apariției bolii.(Responsabili: primarii UAT)

Prezentarea în CLCB a unui Plan de măsuri privind combaterea bolii PRM. (Responsabili: MVO ai DSVSA Sălaj).

Surse de contaminare

Boala naturală afectează în principal caprele şi oile, însă este de regulă mai severă la capre, unde determină pierderi majore şi este numai ocazional severă la ovine.

Este general admis că bovinele, porcinele pot fi infectate numai subclinic.

Infecția are loc, de obicei, prin contact direct între animalele susceptibile și cele infectate (aflate in perioada de incubație sau bolnave).

În stadiile incipiente ale infecției, în timpul hipertermiei, toate secrețiile (oculare, nazale, orale) și excrețiile corporale (materiile fecale) sunt foarte contaminate.

Tusea și strănutul formează aerosoli virulenți în aer ce ajung la animale, în special cele întreținute în contact strâns.

Nu există transmitere pe verticală a PRM prin placentă.

Excreția virusului începe în timpul etapei de incubație, înainte de apariția primelor semne clinice și poate dura până la mai mult de 2 luni după recuperare, așa cum s-a observat în fecalele de capră.

Aceste perioade de prezență a virusului tăcut, fără semne clinice vizibile, sporesc riscul de răspândire al bolii.

Contaminarea este, de asemenea, posibilă prin ingestia de alimente sau băuturi infectate. Suprafețele de alimente și de băuturi, cât și așternutul murdar pot fi, de asemenea, surse indirecte de infecție, dar numai pentru perioade scurte deoarece PRMV, la fel ca toți morbilvirusii, nu poate supraviețui mult timp în afara organismului unui animal gazdă.

Perioada de incubaţie

Perioada de incubaţie este cuprinsă între 4-6 zile, dar poate varia între 3 şi 10 zile..

Evoluţie clinică

Pesta rumegătoarelor mici prezintă forme supraacute, acute, subacute şi cronice, diferenţa constând, în principal, în virulenţa virusului.

  1. a) Forma supraacută

Frecventă la capre; la subiecţi inmuno-naïvi introduşi în turme cu infecţie endemică. Se manifestă prin febră mare, anorexie şi horipilaţie. Febra durează 2-3 zile, perioadă în care apare un jetaj sero-mucos şi epiforă

Ulceraţiile mucoasei bucale nu sunt constante, observându-se numai o congestie gingivală. Durata evoluţiei este de 5-6 zile, moartea survenind după o fază de hipotermie.

  1. b) Forma acută

Se manifestă prin aceleaşi simptome, dar evoluţia fiind mai lungă scurgerile seroase oculonazale devin progresiv mucopurulente, iar dacă moartea nu se produce, acestea persistă aproximativ 10 zile. La 4 zile de la debutul febrei, gingiile devin hiperemice, iar leziunile erozive se dezvoltă în cavitatea bucală (eroziuni și leziuni ulcerative pe gingii, limba, interiorul obrajilor, la nivelul șanțului gigivolabial ,cerul gurii și chiar și laringele) determinînd hipersalivaţie. Aceste leziuni se pot necroza .

Limba este acoperită cu un strat albicios. Tuse uscată, diaree care poate fi hemoragică.  Frecvente avorturi. Scurgeri purulente, eroziuni la nivelul mucoasei vuvovaginale.

Diareea cu sânge este obişnuită în fazele târzii.

Se produce de asemenea pneumonie, tuse, raluri pleurale şi respiraţie abdominală.

Rata morbidităţii poate ajunge la 100%, iar în focarele severe, cu mortalitate de 100%. În focarele medii rata mortalităţii poate să nu depăşească 50%.

Dacă moartea nu se produce recuperarea este rapida (aproximativ o saptamana). Animalele capata imunitate pe viata.

  1. c) Forma subacută

Forma subacută se manifestă prin aceeaşi simptomatologie ca în evoluţia acută, dar de intensitate mai scăzută. Majoritatea animalelor afectate supravieţuiesc. În această formă se instalează pneumonie, tuse, raluri şi respiraţia abdominală .

  1. d) Forma subclinică

Asimptomatică .În absența semnelor clinice, aceasta se dezvăluie numai prin investigații serologice. Morbiditate şi mortalitate

Morbiditate 50-90% . Rata de mortalitate este mai ridicată la caprine (55-85%) decât la ovine (mai puţin de 10%

Diagnosticul de confirmare

  • Izolare virus • Detectie antigen• RT-PCR • Serologie • Probe biologice – tampoane oculare, nazale, bucale, rectale; sânge integral; ser sanguin; organe (limfonoduri-mezenterice și bronhiale, splină, pulmon, mucoasă intestinală) Izolare virus

Diagnostic diferenţial

  • Pesta bovina : eradicata pe mapamond în 2011
  • Bluetongue
  • Ectima contagioasa
  • Febra aftoasa
  • Heartwater
  • Coccidioza
  • Intoxicatii minerale
  • Pleuropneumonia contagioasa caprine
  • Pasteureloza

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *