Municipiul reședință al județului Sălaj și-a schimbat numele la comanda comuniștilor
Orașul Zalău, reședința județului Sălaj, cunoscut astăzi pentru istoria și frumusețea sa, are o poveste a numelui interesantă. Inițial, numele original al acestui oraș era considerat unul „prea țărănesc” pentru statutul de oraș în dezvoltare. Prin urmare, acesta a fost schimbat.
Orașul Zalău și-a căpătat acest nume nu cu foarte mult timp în urmă, prin anii ’70, după ce o prim-secretară a vremii și-a dorit înlocuirea numelui de Zălau.
În anii ’70, o prim-secretară a Partidului Comunist din județul Sălaj a decis schimbarea numelui orașului, invocând faptul că „Zălau” suna provincial. Istoricul Nicolae Gudea, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, povestește că decizia a fost influențată de o discuție avută cu profesorul Ștefan Pascu, cunoscut pentru lucrările sale în istoria Transilvaniei.
„Prin anii ’70 lucram în biroul profesorului Ştefan Pascu, ajutându-l la o corectură a unei lucrări a dânsului, aflată sub tipar. Secretara a anunţat pe tovarăşa prim-secretar al comitatului Judeţean Sălaj al P.C.R. Această tovarăşă îl ruga pe profesor să ajute Comitetul Judeţean Sălaj să schimbe numele oraşului din Zălau în Zalău. Profesorul Pascu, fost elev al lui Coriolan Suciu, s-a opus la început, afirmând că pronunţia Zălau este românească, dar secretara a spus că este prea ţărănească pentru calitatea (de atunci a oraşului). Şi profesorul a cedat”, a povestit istoricul Nicolae Gudea, de la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Babeş – Bolyai, pentru Adevărul.
Gudea: A fost o eroare culturală și o greșeală naționalistă
În mod ironic, schimbarea numelui a conferit orașului o rezonanță maghiară, „Zalău” fiind mai apropiat de toponimele maghiare din regiune, unde corespondentul ar fi „Zilah”. Deși oficialitățile și noii locuitori au adoptat rapid numele Zalău, mulți dintre localnici, în special cei născuți în oraș înainte de schimbare, continuă să folosească vechiul nume, Zălau. Aceștia se referă la sine ca „zălăuani” și consideră denumirea originală ca fiind mai reprezentativă pentru identitatea românească a zonei.
Nicolae Gudea explică faptul că, în ciuda adoptării denumirii „Zalău” la nivel administrativ, în mod tradițional, orașul era cunoscut în românește sub diverse forme fonetice, precum „Zilah”, „Zilahu” sau „Zelahu”, numele românesc „Zălau” fiind atestat încă din 1808.
Schimbarea numelui rămâne, chiar și astăzi, un subiect de dezbatere în rândul comunității locale și al istoricilor. După cum concluzionează Gudea, „A fost o eroare culturală și o greșeală naționalistă de a înlocui numele autentic românesc Zălau cu Zalău. Astfel, am ajuns să trăim într-un oraș cu o identitate lingvistică modificată.”