La 9 septembrie 1940, localitatea Treznea, din județul Sălaj, a devenit scena unuia dintre cele mai grave masacre comise în Transilvania de Nord în toamna acelui an. Zeci de localnici au fost uciși după intrarea trupelor maghiare în localitate, în contextul ocupării teritoriilor cedate Ungariei prin Dictatul de la Viena.

Evenimentele au avut loc la scurt timp după Dictatul de la Viena din 30 august 1940, prin care România a fost obligată să cedeze Ungariei o parte importantă din Transilvania. Trupele maghiare au început să intre în teritoriile cedate în primele zile ale lunii septembrie.

Primăria Comunei Treznea, împreună cu Prefectura Județului Sălaj și Consiliul Județean Sălaj, au organizat manifestări comemorative dedicate victimelor din 9 septembrie 1940 de la Treznea.

Au participat deputații Ionel Ciunt și Lucian Mușat, președintele CJ Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu, prefectul Claudiu Bîrsan, primarul Zalăului, Florin Florian, viceprimarul Jiboului, Vlad Pașcalău, primarul comunei Treznea, Cristian Oros, colegi primari din tot județul, reprezentanți ai administrației publice județene, ai MApN, MAI și culte.

Cum s-a ajuns la masacrul de la Treznea

În 9 septembrie, unități ale armatei ungare au ajuns în Treznea, localitate aflată la aproximativ 15 kilometri de Zalău. Sursele istorice consultate indică implicarea Batalionului 22 Grăniceri din Debrețin, aflat sub comanda locotenentului Ákos(i).

În timpul incidentelor au fost uciși localnici, inclusiv femei și copii. Relatările istorice consemnează împușcături, folosirea armelor albe și incendierea unor locuințe. Printre victime s-au aflat și membri ai comunității evreiești din localitate.

Una dintre victime a fost preotul ortodox Traian Costea. Și învățătorul local, Lazăr Cosma, împreună cu soția sa, Aurelia, au fost uciși.

Câte persoane au fost ucise

Numărul victimelor este prezentat diferit în sursele istorice și în materialele comemorative. Radio România Actualități menționează 86 de victime, în timp ce alte surse indică 93 de persoane ucise – 87 de români și șase evrei.

Diferențele provin, în parte, din modul în care au fost realizate evidențele victimelor și din sursele utilizate ulterior pentru documentarea evenimentelor.

O justificare contestată

În perioada respectivă, autoritățile maghiare au susținut că trupele ar fi fost atacate de localnici. Această versiune a evenimentelor este însă contestată în literatura istorică, iar circumstanțele exacte care au dus la declanșarea violențelor rămân subiect de analiză istorică.

Masacrul de la Treznea s-a înscris într-un șir mai larg de violențe împotriva populației civile din teritoriile intrate sub administrație maghiară în toamna anului 1940. Câteva zile mai târziu, în noaptea de 13 spre 14 septembrie, un alt masacru avea să aibă loc la Ip, tot în județul Sălaj, unde au fost ucise 157 de persoane, potrivit surselor comemorative românești.

Memoria victimelor

Masacrul de la Treznea este comemorat în fiecare an la 9 septembrie. Ceremoniile au loc la monumentul și la mormântul comun al victimelor, unde sunt depuse flori și sunt organizate slujbe religioase și ceremonii militare.

La peste opt decenii de la tragedie, Treznea rămâne unul dintre locurile simbolice ale memoriei victimelor civile din Transilvania de Nord în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

---