Drept la replică și solicitare de rectificare

 

Către redacția Monitorul de Sălaj

contact@monitoruldesalaj.ro

 

Referitor la articolul publicat la 23 octombrie 2026, intitulat „Șeful adjunct al Poliției Sălaj, Stelian-Petru Crăciun – parcurs profesional marcat de un dosar penal la DNA ce a lăsat întrebări fără răspuns”

Subsemnatul Crăciun Stelian-Petru vă solicit publicarea de îndată și în integralitate a prezentului drept la replică, precum și rectificarea afirmațiilor inexacte din articolul menționat. Materialul prezintă într-o manieră denaturată rezultatul cercetărilor și efectele hotărârilor judecătorești, afectându-mi onoarea, reputația personală și profesională.

Formulez acest demers exclusiv în calitate de persoană fizică, în nume propriu, pentru apărarea drepturilor mele. Nu reprezint în acest demers Poliția Română sau Inspectoratul de Poliție Județean Sălaj și nu exprim poziția oficială a acestor instituții. Respect distincția dintre comunicarea instituțională și declarațiile personale, prevăzută de art. 12 din Ordinul MAI nr. 201/2016, precum și obligațiile de conduită și confidențialitate stabilite prin fonoCodul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin HG nr. 991/2005.

Clasarea s-a dispus pentru că fapta nu există.

Afirmația potrivit căreia clasarea ar fi reflectat doar limitele probatoriului, fără a infirma fapta cercetată, este contrazisă de motivarea instanței. În dosarul DNA nr. 9/8/P/2025, ordonanța din 10.09.2025 a dispus clasarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală: „fapta nu există”. Soluția a fost menținută prin Încheierea penală nr. 2758/2026, pronunțată definitiv de Tribunalul Cluj la 09.10.2026, în dosarul nr. 4094/117/2025.

Judecătorul precizează la pagina 16 a încheierii:

„Sub acest aspect, judecătorul de cameră preliminară reține că soluția dispusă față de petent este întemeiată pe art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. – „fapta nu există”, reprezentând, dintre temeiurile de clasare prevăzute de Codul de procedură penală, temeiul cel mai favorabil persoanei vizate de cercetări, întrucât neagă însăși existența faptei care a format obiectul investigației, iar nu numai caracterul său penal, imposibilitatea tragerii la răspundere penală ori insuficiența probatoriului pentru susținerea acuzației.”

Tot la pagina 16, instanța reține:

„Mai mult, chiar actul pe care petentul îl apreciază insuficient motivat consemnează o soluție de clasare pentru inexistența faptei, iar considerentele ordonanței nu confirmă suspiciunea care a determinat declanșarea investigației, ci, dimpotrivă, explică motivele pentru care aceasta nu a fost confirmată de probatoriul administrat.”

Acestea sunt constatările judecătorului, nu simple susțineri ale mele reproduse în hotărâre. Temeiul clasării este cel de la art. 16 alin. (1) lit. a), distinct de lit. c), care privește inexistența probelor că o persoană a săvârșit infracțiunea, și de lit. f), care include prescripția. Prezentarea soluției ca o „clasare la limită” sau ca o evitare a răspunderii prin prescripție denaturează concluzia juridică a cauzei care m-a vizat.

Nu am avut calitatea de suspect în dosarul DNA

Cercetările în dosarul nr. 9/8/P/2025 s-au desfășurat in rem, adică asupra faptei. Nu am dobândit calitatea de suspect și nu am fost inculpat în această cauză. La pagina 17, Tribunalul Cluj reține, în mod expres:

„În egală măsură, judecătorul de cameră preliminară reține, suplimentar, față de argumentele expuse supra, faptul că o atare afectare a imaginii profesionale a petentului nici nu ar putea fi pusă în discuție, cât timp clasarea cauzei s-a dipus cu privire la fapta de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut, pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen., iar din probatoriul administrat în cauză nu au rezultat probe din care să rezulte măcar bănuiala rezonabilă că petentul ar fi săvârșit fapta pentru care a fost începută urmărirea penală in rem, acesta nedobândind calitatea de subiect procesual principal în dosarul penal în care s-au efectuat cercetări.”

Prescripția privea un alt dosar și un context juridic general.

Articolul suprapune două cauze diferite: dosarul nr. 1709/P/2018, pe care l-am instrumentat o anumita perioadă în exercitarea atribuțiilor de serviciu, și dosarul DNA nr. 9/8/P/2025, în care a fost cercetată presupusa tergiversare. Prescripția din primul dosar nu constituie temeiul clasării din cel de-al doilea.

Încheierea nr. 2758/2026 explică efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022 și ale Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 67 din 25.10.2022 asupra prescripției. La pagina 14, în redarea motivării ordonanței, se arată că aceste decizii au condus la intervenirea prescripției într-o serie de cauze, inclusiv de tipul celei din dosarul nr. 1709/P/2018. La paginile 16–17, judecătorul reia imposibilitatea obiectivă de anticipare, anterior anului 2022, a prescripției în modalitatea rezultată din aceste decizii.

Așadar, este vorba despre efectele unei schimbări de jurisprudență cu aplicabilitate la nivel național, care a afectat numeroase cauze, nu despre un mecanism creat pentru acest dosar. În privința mea, instanța consemnează înlăturarea ipotezei unei înțelegeri cu persoana cercetată și a tergiversării premeditate pentru evitarea tragerii acesteia la răspundere penală.

Nici păstrarea dosarului după preluarea unei funcții de conducere nu poate fi prezentată, prin ea însăși, drept dovadă a unei asemenea intenții. La pagina 17, încheierea arată că martorii au confirmat o practică uzuală de păstrare în instrumentare a dosarelor complexe, pentru continuitatea cercetărilor, și că situația mea nu era singulară. Sunt menționate inclusiv alte dosare repartizate mie în perioada exercitării unei funcții de conducere.

 

Ce au soluționat cele două proceduri judiciare:

În dosarul nr. 4094/117/2025 am solicitat completarea motivării ordonanței de clasare, pentru o prezentare mai amplă a împrejurărilor favorabile conduitei mele profesionale. Nu am contestat temeiul favorabil al clasării. Încheierea nr. 2758/2026 precizează la pagina 16:

„În cauză, petentul CRĂCIUN STELIAN-PETRU nu contestă soluția de clasare și nici temeiul juridic al acesteia. Dimpotrivă, în cuprinsul plângerii arată în mod repetat că soluția dispusă este legală și temeinică, solicitând în mod expres menținerea clasării întemeiate pe dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., nemulțumirea sa vizând exclusiv întinderea și conținutul motivării în fapt a ordonanței.”

Plângerea a fost respinsă ca lipsită de interes, instanța explicând că nu puteam obține o soluție juridică mai favorabilă și că această procedură nu servește exclusiv reformulării considerentelor. Clasarea pentru inexistența faptei a fost menținută.

Reputația mea profesională și personală.

Sunt polițist de peste 20 de ani în cadrul I.P.J Sălaj. Nu am săvârșit abateri de la normele de etică și nu am fost niciodata sancționat disciplinar sau în alt mod pentru conduita mea profesională. Pe parcursul carierei am primit exclusiv calificativul „foarte bine” și am fost avansat în grad profesional înainte de termen, în repetate rânduri, pentru rezultate deosebite.

Înțeleg interesul presei pentru activitatea persoanelor care ocupă funcții publice și accept examinarea critică a activității mele. Aceasta trebuie însă să pornească de la fapte prezentate corect.

Înainte de publicarea articolului nu mi-a fost solicitat punctul de vedere. Nu am avut, astfel, posibilitatea să prezint redacției aceste explicații și pasajele relevante din hotărârile judecătorești înainte ca afirmațiile care îmi afectează reputația să ajungă la cititori.

În ultima perioadă am fost vizat în mod sistematic de mai multe demersuri cu scopul de a fi denigrat. Având în vedere numeroasele fapte penale pe care le-am investigat în carieră, nu exclud ca unele dintre aceste demersuri să aibă un caracter de răzbunare. Este o apreciere personală, nu o concluzie judiciară privind autorii sau motivele publicării articolului.

Precizez că a fost deschisă recent o anchetă penală în cadrul căreia sunt cercetate aspecte privind demersuri de discreditare sistematică a persoanei mele. Cercetările sunt în desfășurare, motiv pentru care nu pot oferi precizări suplimentare până la finalizarea lor. Stabilirea faptelor și a eventualelor răspunderi aparține exclusiv organelor judiciare competente; nu anticipez rezultatul anchetei și nu atribui prin acest drept la replică vinovății penale.

Solicit publicarea de îndată și rectificarea articolului.

Vă solicit publicarea de îndată, în integralitate și fără modificări de conținut a acestui drept la replică, cu indicarea clară a numelui meu și a caracterului personal al demersului. Solicit o vizibilitate comparabilă cu cea a articolului inițial, un link vizibil către replică în cuprinsul articolului și aducerea rectificării la cunoștința cititorilor prin canalele proprii pe care ați distribuit materialul.

Vă cer să rectificați explicit afirmațiile și formulările care prezintă clasarea din dosarul DNA ca rezultat al prescripției ori al unei simple insuficiențe a probelor, precum și orice formulare care sugerează că respingerea contestațiilor mele ar echivala cu stabilirea vinovăției. Rectificarea trebuie să precizeze temeiul real al soluției: art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, „fapta nu există”.

Îmi rezerv dreptul de a solicita instanței competente angajarea răspunderii civile a persoanelor responsabile de publicarea și difuzarea afirmațiilor neadevărate și prejudiciabile, inclusiv a entității care editează publicația, în condițiile legii. Demersul poate viza încetarea încălcării drepturilor mele, măsuri de restabilire a reputației și repararea prejudiciului, inclusiv prin despăgubiri pentru daune morale, în temeiul art. 72 și art. 253 din Codul civil și al regulilor răspunderii civile delictuale.

Vă solicit confirmarea primirii și comunicarea, fără întârziere, a linkului (inclusiv pe retelele de socialializare) la care ați publicat integral dreptul la replică și a rectificărilor efectuate.

 

Crăciun Stelian-Petru,

În nume personal