Autostrăzile Sălajului se lasă așteptate. Turcii, mai avansați decât românii

Autoritățile mai mult pun piedici în loc să ajute antreprenorii care lucrează pe porțiuni de autostradă, susține consilierul județean USR PLUS, Nicolae Olar.

“Deși erau toate premisele pentru finalizarea în 2023, șansele devin din ce în ce mai mici pe zi ce trece ca UMB să finalizeze tronsonul din A3 Nădășelu – Zimbor (30 km).

Problema pe acest sector foarte dificil de construit, prin dealurile transilvănene ce au reputația de a fi foarte instabile, este că proiectul trebuie modificat în două puncte sensibile: la Nădășelu și la Topa Mică. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu a aprobat oficial, nici până acum, soluțiile propuse de constructor”, afirmă Olar.

Cum se va descărca traficul la Suplacu

“Să nu uităm și de descărcările de pe acest tronson. Nici în acest caz CNAIR nu face nici un pas înainte. Fără aceste descărcări, chiar finalizată porțiunea de autostradă, aceasta nu va putea fi dată în folosință. Adică va rămâne o autostradă muzeu, precum am arătat și în trecut.

Cu ceva șanse mai mari de inaugurare în 2023 sunt cei 13,5 km din A3, între Nușfalău și Suplacu de Barcău, acolo unde lucrează în grafic turcii de la Nurol.

Singura problemă în discuție va fi cum se va amenaja soluția de descărcare a traficului la capătul dinspre Suplacu de Barcău, fără de care lotul ar rămâne muzeu. Mingea este iar în curtea autorităților și a guvernului care, și în acest caz, bat pasul pe loc”, avertizează consilierul sălăjean.

Proiectul Autostrăzii Transilvania (Braşov – Borş), parte din A3, a început în 2004, în baza unui contract încheiat cu compania americană Bechtel, ce trebuia executat până în 2012. A3 a fost împărțită inițial de autoritățile române în două proiecte, București – Brașov și Brașov – Cluj-Napoca – Borș, lungimea sa fiind de 584 km.