Bătălia pentru accesarea fondurilor europene: cine câștigă lupta în Transilvania

Mai multe județe și orașe din Nord-Vestul țării se laudă că sunt campioane la accesarea fondurilor europene. Cine are însă dreptate? Să fie Clujul, Bihorul, Bistrița-Năsăud, Sălaj sau Maramureș?

Ca să stabilim un câștigător, am realizat o evaluare a datelor publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene cu privire la contractele semnate și finanțate din bani europeni până la 31 martie 2022.

Tot datorită banilor europeni, mulți oameni lucrează, inovează sau își încep propria afacere.

Din punct de vedere al fondurilor europene accesate, raportat la populație, pe primul loc în Regiunea NV se află Clujul, urmat de Satu Mare și Bistrița-Năsăud la diferențe mici, în timp ce Bihorul se situează pe locul patru la un decalaj mare față de primele trei, deși Oradea și Bihorul sunt date frecvent exemple de bune practici.

Județul Cluj este unul dintre primele trei județe din țară la absorbția de fonduri europene în exercițiul 2014-2020. Nu mai puțin de 6.87 mld de lei au accesat clujenii, fiind depășiți doar de Constanța (8,63 mld lei) și Iași (8.37 mld lei).

Nu am luat în calcul Bucureștiul care e la 19,73 mld lei, dar aici intră și fondurile accesate de toate instituțiile, ministerele și agențiile, respectiv regiunea Ilfov, care oricum e cea mai dezvoltată economic, iar fondurile absorbite sunt de 11,48 mld lei.

Bihorul este pe locul doi în Regiunea NV cu o absorbție de 3,94 mld lei. Practic diferența dintre Cluj și Bihor este foarte mare în raport de sume absolute accesate în actualul exercițiu financiar, deși Bihorul este un exemplu de bune practici folosit frecvent pentru a arăta competența administrației locale și județene.

Ce mai mare parte a banilor de la Cluj au venit prin  POR, 342 de proiecte în valoare de 3,92 miliarde lei, apoi din POIM, unde s-au accesat fonduri de 1,88 miliarde lei, prin 45 de proiecte.

Bihorul este pe locul doi în Regiunea de NV, după Cluj, și a accesat fonduri europene de 2,23 miliarde lei prin 221 de proiecte depuse pe POR, iar prin POIM a luat 1,49 miliarde lei cu 70 de proiecte.

Județul Bistrița-Năsăud este surpriza plăcută a Regiunii NV, pentru că se află pe locul trei, deși este județul de pe penultimul loc ca populație și comparabil ca suprafață cu Sălajul. Bistrițenii au accesat cei mai mulți bani din POR, 1,76 miliarde lei, prin 115 proiecte implementate și din POIM cu 1,38 miliarde lei prin 41 de proiecte.

Județul are și puncte slabe, unul dintre ele fiind lipsa parcurilor industriale, singurul parc industrial denumit Bistrița Sud este realizat cu fonduri europene, dar nu este funcțional din motive ce țin de subdimensionarea utilităților.

În prezent județul Bistrița-Năsăud nu are în realitate un parc industrial așa cum au alte județe din regiune, inclusiv Sălajul (unde sunt două parcuri industriale).

Acest lucru se reflectă și în veniturile locuitorilor, județul Bistrița-Năsăud are cel mai mic venit pe cap de locuitor din Regiunea NV, în medie de circa 725 de euro/lună, fiind depășit din acest punct de vedere de Sălaj (unde venitul mediu este de 880 de euro/lună).

Satu Mare se situează pe locul 4 în Regiune din punctul de vedere al cuantumului fondurilor europene accesate în exercițiul 2014-2020, majoritatea banilor fiind accesați pe POIM, prin 21 de proiecte, în valoare de 1,73 mld lei  și POR, cu 113 proiecte, în valoare totală de 0,8 mld lei.

Județul Maramureș este surpriza negativă pentru că e pe locul 5 din 6 județe din Regiunea NV, are o rată de absorbție mai mică decât județele Bistrița-Năsăud și Satu Mare.

Din graficele ministerului rezultă că diferența s-a făcut la proiectele mari, pe POIM și POR, unde Maramureșul a avut culmea mai multe proiecte, dar de valoare mai mică.

Maramureșul figurează fără un parc industrial și la fel ca Bistrița-Năsăud are unul dintre cele mai mici venituri pe cap de locuitor, respectiv o medie de 750 euro/lună.

Județul Sălaj a fost condus în perioada 2014-2020 de social-democratul Tiberiu Marc, președinte al Consiliului Județean Sălaj. 

Sălajul este codașul clasamentului din Regiunea de NV ca sume absolute accesate din fonduri europene deși dacă ne uităm și la numărul populației vom vedea că repartiția se schimbă.

Astfel, Bihorul atât de lăudat pentru performanțele sale în administrație se situează printre ultimele locuri în Regiunea NV la capitolul fonduri europene accesate raportat la numărul de locuitori, în exercițiul 2014-2020: Clujul este în top la 1080 euro/capita, Satu Mare este la 1035 de euro/capita foarte aproape de Cluj, Bistrița-Năsăud are 1012 euro/capita, Bihorul are 740 euro/capita, Sălajul are 680 de euro/capita, iar Maramureș are cel mai slab scor cu 500 de euro/capita.

Așadar, din punct de vedere al fondurilor europene raportat la populație pe primul loc se află tot Clujul, care este și cel mai mare pol urban din regiune, urmat de Satu Mare și Bistrița-Năsăud la diferențe mici, în timp ce Bihorul se situează pe locul patru la un decalaj mare față de primele trei, nu mai vorbim de Maramureș care este depășit inclusiv de micuțul județ Sălaj.