„Declarația privind viitorul Europei” semnată de PNȚCD și principalele partide europene

Prezentăm alăturat „Declarația privind viitorul Europei” semnată la 2 iulie 2021 de PNȚCD, alături de principalele partide europene care susțin apărarea suveranității naționale.

„Declarația reflectă voința pentru o Europă a națiunilor, unde să prevaleze valorile culturale identitare, democrația și libertatea popoarelor, în contra neo-marxismului globalist, care acționează agresiv pentru crearea unui supra-stat și distrugerea națiunilor și vocației lor istorice.

 

Suntem partidul care dă mărturie despre marile crime ale marxismului din perioada comunistă, partid martir, și care, prin fondatorii noștri – Iuliu Maniu și Ion Mihalache -, ne-am afirmat voința pentru o Europă unită a națiunilor încă din interbelic, înaintea părinților fondatori ai UE”, a declarat Aurelian Pavelescu, președintele PNTCD.

 

DECLARAȚIE PRIVIND VIITORUL EUROPEI

 

Din dezbaterea despre viitorul Europei care a început recent, vocea partidelor politice atașate libertății națiunilor și tradițiilor popoarelor Europei, reprezentând cetățeni atașați tradiției europene, nu trebuie să lipsească.

 

Istoria turbulentă a Europei, în special din secolul trecut, a adus multe nenorociri. Națiunile care și-au apărat suveranitatea și integritatea teritorială împotriva agresorilor au suferit dincolo de imaginația umană. După cel de-al Doilea Război Mondial, unele țări europene au trebuit să lupte cu dominația totalitarismului sovietic timp de decenii înainte să-și recâștige independența.

 

Această independență, legătura atlantică a UE și NATO, precum și pacea între națiunile care cooperează sunt realizări importante pentru un număr semnificativ de europeni, oferindu-le un sentiment de securitate permanentă și creându-le condiții optime pentru dezvoltare.

 

Procesul de integrare a contribuit mult pentru a crea structuri de cooperare durabile și pentru a menține pacea, înțelegerea reciprocă și relațiile bune între state. Această lucrare trebuie menținută ca o valoare crucială.

 

Cu toate acestea, seria crizelor care au zguduit-o în ultimii zece ani a arătat faptul că munca cooperarii europene se clatină, mai presus de toate pentru că națiunile simt că sunt deposedate încetul cu încetul de dreptul lor de a-și exercita puterile lor suverane legitime.

 

Uniunea Europeană are nevoie de o reformă profundă deoarece astăzi, în loc să protejeze Europa și patrimoniul ei, în loc să permită dezvoltarea liberă a națiunilor europene, devine ea însăși o sursă de probleme, anxietate și incertitudine.

UE devine din ce în ce mai mult un instrument al forțelor radicale care ar dori să realizeze o transformare culturală, religioasă și, în cele din urmă, o construcție fără națiuni a Europei, având ca scop crearea unui suprastat european, distrugerea sau anularea tradiției europene, transformarea/modificarea instituțiilor sociale de bază, precum și a principiilor morale.

Utilizarea structurilor politice și a prevederilor legislative pentru a crea un suprastat european și noi forme de structură socială este o manifestare periculoasă și invazivă specifică ingineriei sociale din trecut, care trebuie să întâmpine o rezistență legitimă. Supraactivitatea moralistă pe care am văzut-o în ultimii ani din partea instituțiilor UE a dus la o tendință periculoasă de a impune un monopol ideologic.

Suntem convinși că, cooperarea națiunilor europene ar trebui să se bazeze pe tradiție, pe respectul pentru cultura și istoria statelor europene, pe respectul pentru moștenirea iudeo-creștină a Europei și valorile comune care unesc națiunile noastre, și nu pe distrugerea lor.

Ne reafirmăm convingerea că familia este unitatea de bază a națiunilor noastre. Într-o perioadă în care Europa se confruntă cu o criză demografică gravă, cu rate scăzute ale natalității și îmbătrânirea populației, răspunsul ar trebuie sa fie elaborarea de politici pro-familie și nu emigrația în masă.

Suntem convinși că suverane în Europa sunt și vor rămâne națiunile Europei. Uniunea Europeană a fost înființată de aceste națiuni pentru a atinge obiective care pot fi atinse mai eficient într-o Uniune decât de statele membre în mod individual.

Cu toate acestea, limitele competențelor Uniunii sunt stabilite de principiul atribuirii competențelor, respectiv toate competențele care nu sunt conferite Uniunii aparțin statelor membre, cu respectarea principiului subsidiarității.

Printr-o reinterpretare continua în ultimele decenii a tratatelor de către instituțiile Uniunii Europene, însă, aceste limite au fost mutate semnificativ în dezavantajul statelor membre.

Acest lucru este incompatibil cu valorile fundamentale ale Uniunii și duce la o scădere a încrederii națiunilor europene și a cetățenilor acestora în aceste instituții.

Pentru a opri și a inversa această tendință este necesar să se creeze, pe lângă principiul existent al atribuirii competențelor, un set de competențe inviolabile ale statelor membre ale Uniunii Europene și un mecanism adecvat de protecție a acestora, cu participarea curților constituționale naționale sau a altor organe echivalente.

Toate încercările de a transforma instituțiile europene în organisme care au prioritate față de instituțiile constituționale naționale creează haos, subminează sensul tratatelor, pun sub semnul întrebării rolul fundamental al constituțiilor statelor membre, iar disputele care rezultă în legătură cu competențele sunt, de fapt, soluționate prin impunerea brutală a voinței entităților politice mai puternice asupra celor mai slabe. Acest lucru distruge fundamentul funcționării comunității europene ca o comunitate de națiuni libere.

Considerăm că instrumentul de bază pentru a ajunge la o poziție comună în Uniune ar trebui să rămână consensul.

Încercările recente de a eluda această procedură sau sugestiile de abolire a acesteia amenință să excludă unele țări din a influența luarea deciziilor și să transforme Uniunea într-o formă specială de oligarhie. Acest lucru ar putea conduce la incapacitarea de facto a organismelor constituționale naționale, inclusiv a guvernelor și parlamentelor, ce vor fi reduse doar la funcția de a aproba deciziile deja luate de alții.

În statele membre [ale UE] există încă o voință copleșitoare de cooperare, iar un spirit de comunitate și prietenie străbate națiunile și societățile continentului nostru. Acesta este marele nostru capital. O Uniune reformată se va folosi de acest capital, în timp ce o Uniune care respinge reforma îl va irosi.

Ne adresăm astăzi, de aceea, cu acest document, tuturor partidelor și grupurilor care împărtășesc opiniile noastre, ca o bază pentru o lucrare comună culturală și politică, respectând rolul actualelor grupuri politice [din Parlamentul European].

Să reformăm împreună Uniunea pentru viitorul Europei!