DNA despre desființarea SIIJ: soluția adoptată de guvern vizează înlocuirea unei structuri cu alte 16

Direcţia Naţională Anticorupţie transmite, marţi, că proiectul adoptat de Guvern privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) nu reprezintă „din păcate” un progres în asigurarea eficienţei combaterii corupţiei la un nivel înalt, ci vizează înlocuirea unei singure structuri cu 16 diferite din cadrul Ministerului Public, potrivit AGERPRES.

„Direcţia Naţională Anticorupţie s-a exprimat în mod ferm şi constant pentru desfiinţarea SIIJ şi revenirea în competenţa sa a faptelor de corupţie şi asimilate corupţiei săvârşite de magistraţi. Această poziţie fermă a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice şi a instituţiilor cu atribuţii în domeniu, în repetate rânduri, ea bazându-se pe argumente temeinice.

Subliniem din nou nevoia României de a dispune de o structură de combatere a corupţiei, cu precădere la nivelurile cele mai înalte, care să fie eficientă, funcţională, specializată, înzestrată cu un grad înalt de independenţă operaţională şi cu resurse umane şi tehnice pe măsură. Structura pe care o avem în vedere a fost deja creată încă din anul 2002 şi funcţionează de 20 de ani, aceasta fiind Direcţia Naţională Anticorupţie”, a transmis DNA, în contextul dezbaterilor publice privind desfiinţarea SIIJ.

Potrivit sursei citate, pentru coerenţa urmăririi penale în cauzele de corupţie de nivel ridicat, pentru a valorifica eficient resursele deja alocate, soluţia nu este slăbirea mecanismului deja creat şi funcţional, ci întărirea lui, aceasta însemnând, printre altele, asigurarea faptului că Direcţia specializată are competenţă cu privire la toate sectoarele relevante ale societăţii şi cu privire la toate funcţiile publice relevante.

„Într-un stat ca România, în care nivelul de percepţie a populaţiei cu privire la corupţie rămâne ridicat, combaterea corupţiei nu poate pierde din vedere sectoare esenţiale pentru funcţionarea unui stat, aşa cum este sectorul judiciar. A rupe din competenţa DNA, un sector vital pentru societatea românească, este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupţiei la nivel înalt şi mediu şi să îi reducă eficienţa”, mai precizează DNA.

Direcţia spune că acest lucru a putut fi observat în perioada în care a funcţionat SIIJ, perioadă în care niciun dosar de corupţie în sistemul judiciar nu a mai fost trimis în judecată.

„În contrast, în perioada în care a avut în competenţă fapte de corupţie şi asimilate corupţiei săvârşite de magistraţi (2002 – octombrie 2018), DNA a trimis în judecată 161 de magistraţi (76 de procurori şi 85 de judecători), iar până în prezent au fost deja condamnaţi 117 magistraţi ( 56 de procurori, 60 de judecători şi un magistrat asistent). Precizăm că mai sunt cauze aflate în continuare în diferite faze de judecată”, arată DNA.

Pe de altă parte, spun procurorii anticorupţie, nevoia de specializare a procurorilor şi de creare a instituţiilor specializate în combaterea corupţiei prin mijloace penale, aşa cum este DNA, este foarte clar prevăzută în convenţiile internaţionale la care România este parte şi a fost subliniată în dese rânduri de Comisia Europeană şi organizaţiile internaţionale.

„Proiectul adoptat de Guvern, deşi vizează desfiinţarea SIIJ, nu reprezintă din păcate un progres în asigurarea eficienţei combaterii corupţiei la un nivel înalt, nivel care, indubitabil, ar trebui să cuprindă şi reprezentanţii sectorului judiciar. Dimpotrivă, soluţia adoptată prin acest proiect vizează înlocuirea unei singure structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, cu păstrarea competenţei după calitatea persoanei, şi nu după materie, a noilor procurori ce vor fi desemnaţi. Aceasta reprezintă practic o disipare a resurselor şi competenţelor de urmărire penală şi o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupţie privind magistraţi”, susţine DNA.

Mai mult decât atât, afirmă DNA, faţă de prevederile proiectului de lege, competenţa noilor procurori desemnaţi pentru a desfăşura urmărirea penală în cauzele privind judecători şi procurori s-ar putea extinde asupra altor persoane, ceea ce ar putea ştirbi în continuare din competenţa DNA şi ar putea afecta activitatea acestei Direcţii.

Totodată, modalitatea de selecţie a procurorilor desemnaţi este, la rândul ei, de natură să compromită perspectiva efectuării unor anchete profesioniste şi eficiente în ceea ce priveşte corupţia în sectorul judiciar. Astfel, pe de o parte, aceşti procurori sunt desemnaţi printr-o procedură necompetitivă, spre deosebire de procurorii DNA care sunt numiţi în urma unui riguros concurs.

„Apoi, unul din criteriile avute în vedere pentru desemnare, respectiv conduita morală ireproşabilă, este măsurată prin consultarea opiniei formulate de parchetele, instanţele de judecată şi baroul din raza teritorială în care candidatul a funcţionat. Cu alte cuvinte, este solicitată tocmai opinia persoanelor care, potenţial, ar putea fi subiect al anchetelor acestor procurori, ceea ce este foarte îngrijorător. Prin antiteză, procurorii DNA nu sunt selectaţi în funcţie de opinia persoanelor din categoria celor pe care le anchetează”, spune Direcţia.

Mai mult, arată sursa menţionată, un alt element de apreciere a conduitei ireproşabile îl reprezintă „rezoluţiile de clasare care privesc activitatea procurorului” emise de Inspecţia Judiciară.

„Aceasta reprezintă o flagrantă încălcare a prezumţiei de nevinovăţie a procurorului, care, la un moment dat, ar fi putut să fie victima unei plângeri vexatorii, neconfirmate de ancheta disciplinară. Nu în ultimul rând, acestor procurori nu li se pretinde să aibă experienţă profesională în instrumentarea cauzelor de corupţie, ci doar o experienţă generală în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale, ceea ce încalcă în mod evident cerinţele exprimate atât de Comisia de la Veneţia, cât şi de rapoartele MCV”, precizează anchetatorii anticorupţie.

În acelaşi timp, DNA constată că discuţiile purtate la nivel public în legătură cu justificarea existenţei unei SIIJ sau a unei forme alternative a ei sunt însoţite de o serie de atacuri la adresa DNA şi afirmaţii cu privire la presupuse abuzuri comise în trecut de către anumiţi procurori ai acestei direcţii asupra unor magistraţi, afirmaţii care tind să justifice înfiinţarea unor astfel de structuri.

Conducerea DNA respinge din nou, cu fermitate, acest tip de abordări denigratoare, care, în ciuda dezminţirilor oficiale făcute atât de instituţie, cât şi de procurorul şef al DNA, continuă să prolifereze în spaţiul public.

„A susţine că procurorii DNA au comis fapte de abuz în serviciu şi şantaj faţă de magistraţi nu reprezintă decât alegaţii nefondate, nesusţinute juridic şi menite să discrediteze instituţia şi să aducă atingere probităţii profesionale şi independenţei magistraţilor procurori. Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanţe care să constate săvârşirea presupuselor abuzuri comise de procurorii DNA; numărul de dosare înregistrate la nivelul DNA care vizează procurori şi judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistraţi, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare; majoritatea dosarelor cu fapte de corupţie săvârşite de magistraţi fuseseră constituite la plângerile sau denunţurile depuse de cetăţeni”, menţionează Direcţia.

În ceea ce priveşte Raportul Inspecţiei Judiciare nr. 5488/IJ/1365/DIP/2018, din data de 5 aprilie 2019, având ca obiect respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţi sau în legătură cu acestea, care este invocat uneori şi care a devenit suport al alegaţiilor referitoare la presupusele abuzuri ale procurorilor DNA, instituţia spune că acest raport a fost contestat conform prevederilor legale, adăugând că şi Consiliul Superior al Magistraturii menţionează că Raportul Inspecţiei Judiciare nu produce efecte juridice, nefiind altceva decât „expresia rezultatelor unui control”.

DNA contestă în continuare rezultatele acestui Raport. Concret, la data de 20 ianuarie, faţă de Decizia civilă prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a validat Hotărârea Plenului CSM de aprobare a Raportului Inspecţiei Judiciare, Direcţia a formulat o Contestaţie în anulare întemeiată pe potenţiala existenţă a unui caz de incompatibilitate a judecătorului, legat de suspiciunea rezonabilă privind lipsa de imparţialitate a unuia dintre membri completului de judecată care a pronunţat decizia.

Guvernul a adoptat, luni, proiectul privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, titrează AGERPRES.