Eurparlamentarul Cristian Terheș: „De ce a ajuns pretul energiei la acest nivel aberant?”

Deoarece, din cauza politicilor impuse de birocratii europeni ce stabilesc pretul energiei pe baza „pretului marginal”, pretul energiei a tot crescut, in loc sa tot scada, ceea ce a produs profituri enorme unor firme si „baieti destepti”, dar, in acelasi timp, cheltuieli enorme cetatenilor si firmelor. Efectul se vede acum: distrugerea firmelor europene si saracirea in masa a populatiei.

1. Pretul energiei se stabileste pe baza asa-numitului „pret marginal”, adica, indiferent din ce sursa e produs curentul, pretul intregului curent va fi cel mai mare pret cu care acel curent e produs.

2. Curent se produce, in cea mai mare parte, din surse hidro (cel mai ieftin), eolian, solar, biomasa, nuclear, gaz si carbune (cele mai scumpe).

3. Curentul pe carbune si apoi pe gaz e cel mai scump din doua motive: (a) costa sa scoti carbunele/gazul din pamant si sa-l transporti si (b) firmele producatoare au de platit „certificate de carbon”.

4. „Cerficatele de carbon” (diferite de certificatele verzi) sunt o inginerie financiara de tranzactionare a tonei de CO2 emisa sau ne-emisa pentru productia de energie.

Adica, toata propaganda ecologista a venit si a spus ca „incalzirea globala” are loc din cauza CO2, pe cale de consecinta trebuie taxati producatorii de CO2 si sa fie stimulati cei care nu produc CO2.

Astfel s-a ajuns ca producatorii de energie din surse fosile (gaz, carbune), pentru a putea vinde 1 MWh produs, trebuie sa cumpere un certificat de carbon. In felul acesta, la pretul de productie se adauga si pretul certificatului de carbon.

Pentru ca Romania nu are mix energetic (adica firme care sa produca energie din mai multe surse poluante si nepoluante), certificatele de carbon sunt cumparate de pe piata, unde sunt tranzactionate/vanzute de firmele ce produc energie nepoluanta.

In felul acesta, firmele producatoare de „energie verde”, pe langa faptul ca au costul de productie mai mic pentru 1 MWh, isi sporesc profitul (asta in prima faza) pentru ca pot vinde aceste certificate de carbon firmelor care produc 1 MWh pe carbune.

5. Pentru comparatie, cu titlu de exemplu in privinta preturilor:

– 1 MWh ora de energie produs pe carbune costa, inainte sa iasa din firma, 500 de euro. La aceasta suma se adauga pretul cumpararii certificatului de carbon, care e 30 de euro => 530 de euro pentru 1 MWh.

– 1 MWh ora de energie produs din hidro costa, inainte sa iasa din firma, 100 de euro. La asta se adauga pretul certificatului de carbon pe care-l poate tranzactiona cu 30 de euro => 70 de euro pentru 1 MWh. DAR, pentru ca in privinta vanzarii se practica „pretul marginal”, adica toata energie se vinde cu pretul cel mai mare, si acest 1 MWh se va vinde tot cu 530 de euro. Calculati profitul.

6. In Romania pretul pietei de energie este „controlat”, adica statul nu lasa ca pretul sa sara de o anumita suma. Bruxelles a impus insa „liberalizarea” pietei, adica aplicarea sistemului mentionat la punctul 5 de mai sus, ceea ce a facut sa sara toate preturile la energie.

7. Aceasta crestere a pretului energiei conduce la cresterea preturilor tuturor bunurilor si serviciilor, ceea ce pe termen scurt produce foarte multi bani la bugetul de stat ca uramre a TVA-ului. Pe termen mediu si lung, insa, piata se contracta, adica firmele vor investi mai putin iar oamenii vor cumpara mai putin, astfel ca statul va pierde.

8. Atat guvernul PNL-USR, cat si Guvernul PNL-PSD vin si spun ca vor „compensa” pretul curentului pentru „comsumatorul vulnerabil”, adica ii vor da omului sarac cativa bani sa-si poata acoperi factura de curent.

Solutia este una pur populista si ticaloasa, pentru ca nu rezulva cauza, ci se aplica principiul: statul ia cu 10 maini de la toti si da inapoi la unii cu 2 degete ca sa obtina capital politic.

9. Peste aceasta situatie generala apar inca trei elemente:

(a) profitabilitatea productiei de energie pe carbune,

(b) politicile impuse de Bruxelles si

(c) pretul ca rezultat al cererii si ofertei.

9.1. Cum am aratat mai sus, pretul energiei produs pe carbune e scump pentru ca sunt costuri de exploatare a carbunelui. Din acest motiv tari ca Polonia au facut tot posibilul sa investeasca pentru ca acest pret de scoatere a carbunelui sa fie cat mai mic.

In Romania, in schimb, de 15 ani nu s-a mai investit in inovatie in industria carbunelui, astfel ca pretul/costul de productie a tot crescut.

Am fost personal in mina Lupeni pana la abataj, locul de unde se scoate efectiv carbunele, si am vazut conditiile de acolo. Nu pot 10 oameni pe sut/tura sa scoata carbune in cantitati industriale cu lopata, ranga si tarnacopul.

Solutia avuta de unii tradatori de tara din functii publice, la recomandarea birocratilor europeni, a fost sa se inchida minele pentru ca sunt „nerentabile”.

Privite izolat, poti spune ca e nerentabil sa scoti carbune, pentru ca ai alte surse mai ieftine de energie.

Problema este ca nu s-a inventat inca un sistem de stocare a curentului, astfel ca atunci cand acesta e produs trebuie si distribuit. In acelasi timp, daca cererea de curent pe retea e mai mare decat ce e pe retea crapa reteaua.

Cand ai curba de sarcina si cererea de curent este foarte mare, iar sursele „green/verzi” nu pot acoperi cererea respectiva de curent, daca nu ai capacitate de procutie de energie la cheie (pe care sa o poti porni si opri cand doresti), iti crapa sistemul. De aceea e nevoie de curentul pe carbune.

Or, prin neinvestitia in industria carbonifera, pretul curentului pe carbune a tot crescut, astfel ca, datorita „pretului marginal”, cum am aratat mai sus, a crescut pretul si celuilalt curent, produs din surse „verzi”.

9.2. Toate politicile de la Bruxelles, mai ales de cand a venit Ursula von der Leyen, au condus la cresterea constanta a pretului energiei, desi se laudau ca vor sa promoveze inovatia in indistrie.

Cotele de carbon impuse, bani europeni acordati pentru energie verde si suprataxare energiei pe carbune, etc au condus la cresterea pretului energiei pe carbune, la care s-a aliniat si pretul energiei din sursele verzi. Efectul e ca firmele producatoare de energie verde au castigat enorm, in timp ce populatia a saracit iar firmele s-au inchis ori au produs bunuri si servicii mai scumpe, adica mai greu de vandut pe piata mondiala.

9.3. Peste cele mentionate deja mai sus, vine in ultima perioada nebunia cu eliminarea surselor de energie fosila (adica iti scade capacitatea de productie) dar, prin politicile publice impuse, se creste cererea de energie, ceea ce implicit conduce la cresterea preturilor.

Ganditi-va ca s-a votat in Parlamentul European ca din 2030 sa se renunte la masinile pe combustie interna si sa se treaca pe masini electrice, in contextul in care nu ai atata energie pentru ele.

10. Razboiul din Ucraina si sanctiunile impuse Rusiei nu sunt cauza acestor scumpiri ci doar un element ce a contribuit la scumpirea energiei ca urmare tot a politicilor idioate de la Bruxelles.

Germania, de exemplu, si-a stopat constructia de reactoare atomice si si-a inchis minele, preferand sa importe gaz si carbune din Rusia pentru ca erau mai ieftine (atunci erau). La fel au facut si alte tari. Evident ca aceasta prostie a celor din vest a fost folosita din plin de Putin, care a stiut sa foloseasca energia pentru a-si atrage cat mai multe avantaje politico-strategice.

SOLUTIA la rezolvarea acestei situatii e simpla:

– avem nevoie de oameni politici (pentru ca ei decid) patrioti care sa ia decizii pragmatice, in favoarea tarilor lor, nu ascultand de interese straine si ostile;

– trebuie sa se renunte la „pretul marginal”;

– trebuie sa se investeasca in sectorul termoenergetic, ce sa fie tinut ca back-up pentru cand e nevoie;

– trebuie sa se investeasca in surse de energie;

– e nevoie de implicarea statului care, prin politicile economice pe care le impune, sa duca la scaderea pretului energiei la sursa, astfel incat castigurile sa nu fie la cateva firme ce fac specula cu curentul, ci castigul sa fie al intregii economii, adica al tuturor.

In concluzie, ai nevoied e suveranitate energetica pe doar oameni politici patrioti pragmatici o pot produce. Birocratia de la Bruxelles si tradatorii actuali ai Romaniei si-au dovedit incompetenta.