INTERVIU. Cristian Terheș: „Întâi poporul meu și apoi ceilalți”

Prezent recent la Reșița, europarlamentarul Cristian Terheș a dezvăluit pentru presa locală, cum se vede România de la Bruxelles, ce înseamnă PNRR pentru țara noastră și de ce sunt politicienii noștri niștoe trădătri. 

Ați locuit o vreme în SUA. Se vede altcumva România de acolo?

Da. Cineva care vine destul de des acasă din Occident, poate nu observă schimbările din țară. Dar pentru cineva aflat mult mai departe, Australia, SUA și de unde vii poate o dată pe an, se pot vedea atât progresele cât și regresele. Dacă ne uităm la România ultimilor ani, putem spune că sunt lucruri ce pot fi îmbunătățite, dar se văd clar și progrese în multe domenii.

Cum de ați acceptat oferta PNȚ, în condițiile în care, la vârful partidului era o permanentă dispută de reprezentativitate?

În 2019 nu exista o asemenea dispută, lucrurile erau clarificate la acea vreme. A fost un protocol între PNȚCD și PSD să candidez pe lista PSD ca reprezentant al PNȚCD. După alegeri am stat un an în grupul europarlamentar din care face parte PSD, după care am trecut la grupul conservator, așa cum a fost înțelegerea inițială.

Mulți cetățeni vă asociază cu limbajul apreciat oarecum naționalist al premierului ungar, Viktor Orban. Alții spun că așa trebuie apărate interesele României la Bruxelles. Pe care dintre cele două clasificări o agreați?

Privind la experiența de 17 ani din SUA, unde am fost foarte activ pe partea de implicare civică, având întâlniri cu reprezentanți ai Departamentului de Stat sau ai Congresului, pe chestiuni ce țin de România sau de sprijinirea comunității românești, am văzut cum se face politica adevărată, cea la care ne tot uităm. Ne dorim o țară puternică, a cărei voce să fie auzită. Nu poți ajunge acolo decât dacă urmezi modelul acela de a face politică.

Care model ar fi?

Acela de a apăra interesul țării tale, interesul național. Asta nu înseamnă că ai fi împotriva cuiva, ai fi anticineva. Nu, eu doar sunt pro România, pro țară, pro popor român, pro libertăți și drepturilor fundamentale. Revenind, am văzut și eu critici de genul, susții ca nu știu cine. Asta nu este o critică, este o etichetă. Dacă nu spun ceva corect, explică-mi de ce n-ar fi corect și poate că, dacă justificarea ar fi legitimă, îmi reconsider poziția. Dar explică-mi de ce afirmațiile și poziția mea ar fi greșite. Vă dau un exemplu. În perioada pandemiei am susținut vehement respingerea certificatului verde digital. S-a dovedit în timp că am procedat corect. Adică nu s-au făcut suficiente teste pe aceste vaccinuri, nici măcar nu s-a știut clar dacă opresc transmiterea virusului. Or, dacă ne uităm în spate, România este totuși membră a acestei familii europene, unde țările vest europene, că le place unora sau nu, au fost țări colonialiste. Când ele fac politică, o fac de la egal la egal doar cu țări care au fost asemenea lor, nu cu țări pe care le-au controlat. Dacă noi, românii și clasa politică românească, nu ieșim din această poziție de inferioritate gen capul plecat sabia nu-l taie, pentru mine este de neacceptat.

Țările de care pomeniți, majoritar sunt sau au fost regate. Fiind membru PNȚCD, dacă România ar fi revenit la monarhie, imperiile amintite ar fi discutat cu noi de la egal la egal sau am fi fost doar verișorul acela pe care nu-l chemi niciodată la petreceri?

Aș face un recurs la istorie și vedem că în perioada în care România a fost condusă de familia regală a reușit să facă foarte multe lucruri pozitive, benefice pentru țară. Probabil că în momente grele pentru țară, după 1989, dacă țara ar fi fost condusă de Regele Mihai, anumite lucruri ar fi fost diferite. Dar, din păcate, istoria nu o mai poți da înapoi. Dar chiar dacă nu a fost reinstalat rege, Mihai a continuat să reprezinte România.

Este o prostie, este o greșeală sau este o acțiune concertată de a arunca în derizoriu acțiunile pro România?

Eu aș spune că este important pentru fiecare român să înțeleagă că doar o clasă politică care este pro națiune, pro țară, pro societate poate face ceva pentru țară.

Ideea transmisă de media este că și în Parlamentul European, aidoma Parlamentului României, sunt politicieni concentrați în anumite grupuri de interese și hotărăsc în spiritul celor impuse de acestea.

Nu le-aș numi grupuri de interese, sunt grupuri politice. Sunt diverse familii politice, cum le place lor să se numească. Problema nu este că ai aceste familii politice pentru că este în regulă să ai și în PE partide cu opinii politice diferite, pentru că din această pluralitate de opinii pot ieși lucruri bune. Problema e atunci când o asemenea familie politică are în spate apărarea unui interes al unei țări în defavoarea unui interes al altei țări. Vă dau un exemplu concret. Pactul de mobilitate. O obsesie a lui Macron, la care a achiesat și Germania. Transporturile, unde românii mai puteau totuși face un ban. Ei bine, îi forțează pe transportatorii români să se întoarcă acasă cu camioanele, o dată la patru săptămâni. Gol sau plin, camionul trebuie adus acasă.

Se leagă și de Schengen?

Situația Schengen vine în plus la această problemă. Că și transportatorii din alte țări trebuie să se întoarcă, dar aceia nu stau la vamă cum stăm noi. Toate aceste lucruri au fost făcute vădit pentru a compromite afacerile românești din transporturi, pentru a putea să le ia șoferii în contextul unei crize puternice de șoferi pe piața occidentală.

Ați putea fi catalogat conspiraționist în urma acestor afirmații.

Nici vorbă. Eu ce spun se întâmplă pe față. Mai am un exemplu. Acest PNRR. Planul Național pentru Redresare și Reziliență.

Oare ce o fi însemnând cuvântul „reziliență”?

Rezistență, cum ar veni.

În fața cui?

Este un cuvânt gen furculision, preluat de la alții, fără a fi tradus cum trebuie. În dicționarele limbii române nici nu există acest cuvânt. Aproximativ s-ar traduce prin să-ți reziste economia. Problema este următoarea. Când s-au dat aceste fonduri s-a agreat la nivel european câte să ia fiecare țară. Pentru România s-au negociat pe undeva pe la 30 de miliarde de euro. Aceste fonduri vin însă cu niște condiționări. Printre acestea, să se închidă minele și, implicit, termocentralele, pe ideea că vom primi bani pentru panouri fotovoltaice. Aici este o ticăloșie și nu exagerez când spun acest lucru. Au închis Mintia, la fel vor cu Complexul Energetic Oltenia, care dă 20% din producția de energie electrică a țării. Cu ce rămâi? România va trebui să importe 40 la sută din necesar. În momentul de față, România nu-și poate acoperi necesarul din producția proprie.

Curios, pentru că apar destul de multe opinii conform cărora am fi independenți din acest punct de vedere.

Dacă urmăriți statisticile Transelectrica, în ultimii ani suntem pe minus. Nu producem cât consumăm. Importăm, în marea majoritate, din Ungaria. Pentru că, în timp ce noi închidem capacitățile de producție pe cărbune, din motiv că ar polua, ungurii construiesc centrală nucleară cu tehnologie rusească. Guvernul maghiar declară că vor să ajungă exportatori de energie electrică. Unde? În România.

Și tot nu este suficient că am închis minele. În stadiul acesta, factori UE declară că România poluează masiv în continuare, chiar cu minele închise, dar din cauza acestora.

O asemenea aberație nu s-a mai pomenit. În contextul în care Germania redeschide mine. Și niciun responsabil guvernamental din țara noastră nu ia atitudine. Eu sunt ales politic și pot face declarații, interpelări politice. Dar guvernanții noștri stau cu capul ascuns în nisip în ideea de a trece și acest scandal. Tocmai de aceea am o poziție pro suveranistă. Pentru că în situații în care ai un articol vădit tendențios la adresa României, tu ca stat ar trebui să ieși și să le spui că bat câmpii.

Domnule europarlamentar, suntem de acord că persoanele aflate la butoanele țării de mai bine de 30 de ani nu au fost și nu sunt tâmpiți?

În cea mai mare parte, din păcate, sunt niște trădători. Nouă de ani de zile ni s-a spus că avem o mare problemă cu corupția. Nu înseamnă că de facto suntem corupți și nici nu suntem singurii. Principalul motiv în urma căruia România nu funcționează nu este corupția. În momentul în care identifici un corupt îl îndepărtezi și îl înlocuiești. Problema este incompetența și trădarea. Pe ăștia foarte greu îi poți schimba de acolo pentru că nu doar că nu fac nimic, dar blochează pe oricine care vrea să facă ceva. Și vă dau un exemplu. Un domn, ne-am întâlnit acum la Reșița, spune că are mii de tone de mere pe care nu are cui le vinde, în contextul în care merele care se dau copiilor noștri în școli vin din Polonia și toate-s pline de otravă. Și atunci stai și te întrebi. De ce un kilogram de mere adus din Polonia este mai ieftin decât unul din România? Vă spun eu de ce. Pentru că statul polonez dă subvenții fermierilor săi. Să spunem că în ambele țări prețul de producție este de zece lei. Dar dacă statul îi dă polonezului șase lei, îl vinde cu patru, nu cu zece lei ca la noi. Și-atunci, pe tine, producător român te scoate de pe piață. Când statul român vrea să intervină, sare presa că suntem economie de piață. În altă ordine de idei, revin la energia electrică. Păi cum să fac eu preț competitiv la acest produs? Să facă aceste firme gen Hidro foarte mulți bani care să fie apoi taxați de statul român. Dar firmele vând curentul foarte scump și nu mai este competitiv. Sunt trei elemente la care este nevoie de prețuri competitive pentru a merge economia. Curentul, combustibilul și gazul. Dacă vă uitați la ce s-a întâmplat în ultimii ani în România, nouă ni s-a tăiat fundația.

Cum ieșim din situația în care ne aflăm?

Aș spune că totul depinde de noi. Vreau ca viitorul să fie acela pentru care eu lupt. Cred că este rostul meu și al persoanelor aflate în funcții publice, dar și al tuturor cetățenilor români să înțeleagă miza aceasta.

V-ați întâlnit aici, la Reșița, cu George Simion, liderul AUR. Ați realizat mica unire?

Da suntem în discuții avansate pentru a realiza mica mare unire pentru că suntem mai multe partide mici care vom forma acest pol suveranist în România, în ideea de a veni cu o ofertă credibilă în fața cetățenilor. Electoratul are nevoie de partide politice cu proiecte de țară, cu chestiuni clare pe care vrei să le faci. Altfel, este ușor să critici pe altul de ce nu face, dar ce faci tu? Revin și spun că miza alegerilor din 2024 este foarte simplă. Suveranitate sau vasalitate, libertate sau iobăgie, democrație sau tiranie. Noi ne pronunțăm în primul rând pentru suveranitate din care decurg toate celelalte.

Acum suntem suverani?

După cum scrie în Constituție, da. Întrebarea este dacă de facto mai suntem. Din păcate, actuala clasă politică se comportă ca și cum nu am fi. Se comportă exact ca în vremea domniilor fanariote. Mergeau cu peșcheș la marea poartă pentru a mai primi o funcție publică. Or, nu se poate așa. Vă dezvălui că după câteva luări de cuvânt, colegii din Parlamentul European mi-au spus că românii sunt cuminți, nu ca mine. Pe noi trebuie să ne preocupe în primul rând interesul românesc. După aceea, celelalte. Uitați-vă la alte țări. Aveți impresia că liderii acestora se trezesc dimineața și se întreabă ce putem face noi astăzi pentru a le fi bine românilor? Nu, întâi poporul lor și apoi ceilalți.

Sursa text: Express de Banat – link AICI