Jocuri de culise în Episcopia Sălajului: Misiunea eșuată și încercările disperate de a menține influența

O vizită suspectă sub pretextul slujirii

Pe 16 februarie 2025, o delegație formată din preoții Mihai Dobocan, Daniel Blaj și Ionuț Știrb a călătorit în Spania, mai precis în parohia ortodoxă din Villarejo de Salvanes, unde, oficial, urmau să slujească împreună cu PS Teofil, episcopul vicar al Episcopiei Ortodoxe Română a Spaniei și Portugaliei. Însă, în spatele acestei vizite aparent liturgice, se ascundeau, de fapt, alte interese.

Misiunea reală: recrutarea unui episcop-marionetă

Surse din interiorul eparhiei sugerează că acești emisari nu au mers în Spania pentru a oficia slujbe, ci pentru a-l convinge pe PS Teofil să candideze pentru scaunul episcopal recent vacantat al Episcopiei Sălajului. Cu alte cuvinte, vizita nu a fost decât o manevră de culise prin care se încerca aducerea unui episcop controlabil, care să mențină intactă rețeaua de influență a fostului episcop Petroniu.

Eșecul trimișilor și intervenția mitropolitului Andrei

Se pare că această tentativă a fost un eșec, deoarece, la scurt timp după întoarcerea lor, mitropolitul Andrei Andreicuț a decis să meargă personal în Spania, în încercarea de a obține un rezultat favorabil. Această insistență ridică semne de întrebare: de ce atâta efort pentru a-l convinge pe PS Teofil? Răspunsul este simplu: păstrarea influenței și a controlului asupra Episcopiei Sălajului.

Petroniu – un episcop demis, dar încă la butoane

În ciuda faptului că Sfântul Sinod l-a demis pe episcopul Petroniu, impunându-i să părăsească sediul episcopal și să se retragă la o mănăstire din afara județului, acesta continuă să rămână în reședința episcopală. Mai mult decât atât, amenință și intimidează preoții pentru a nu se întoarce împotriva lui. Practic, el refuză să-și accepte înfrângerea și caută orice mijloace pentru a-și menține puterea din umbră.

Obiectivul lui Petroniu este clar: să controleze viitorul episcop și să-l transforme într-o marionetă care să-i urmeze ordinele. Se comportă ca un veritabil lider de clan interlop, fără vreo urmă de remușcare pentru faptele sale, părând convins că poziția sa este intangibilă.

Mitropolitul Andrei – protectorul unui sistem corupt

În tot acest scandal, o altă întrebare esențială este: de ce mitropolitul Andrei continuă să-l susțină pe Petroniu, în ciuda neregulilor evidente? Răspunsul pare să fie același: interese, influență și control. În loc să acționeze pentru binele Bisericii și al credincioșilor, mitropolitul pare mai preocupat să își mențină sfera de influență intactă, arătând că el și Petroniu sunt „o apă și-un pământ.”

Concluzie

Ceea ce se întâmplă în Episcopia Sălajului nu are nimic de-a face cu valorile creștine și cu principiile morale ale Bisericii. Se joacă un teatru al puterii, unde un episcop demis refuză să plece, un mitropolit insistă să își mențină influența, iar emisari obedienți sunt trimiși în misiuni obscure pentru a păstra statutul actual. Întrebarea rămâne: până când va mai dura această mascaradă și când va interveni cu adevărat cineva pentru a face ordine în acest haos?