Judecătorii Tribunalului Sălaj se opun reformei propusă de premierul Bolojan

Adunarea General a judecatorilor de la Tribunalul Salaj – instanta condusa de magistratul Costin Moldoveanu, a votat in unanimitate marti, 25 noiembrie 2025, exprimarea unui punct de vedere negativ in legatura cu proiectul de lege privind cresterea varstei de pensionare pentru judecatori si procurori si diminuarea pensiilor de serviciu.

Iata comunicatul Tribunalului Salaj:

„In data de 25 noiembrie 2025 ora 13:00, la sediul Tribunalului Salaj, a avut loc Adunarea Generala a Judecatorilor Tribunalului Salaj, care cu unanimitate de voturi a adoptat ordinea de zi, in ceea ce priveste ‘exprimarea unui punct de vedere referitor la proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul pensiilor de serviciu transmis Consiliului Superior al Magistraturii, spre avizare, de catre Ministerul Muncii, Familie, Tineretului si Solidaritatii Sociale’.

In cadrul discutiilor purtate, s-au avut in vedere urmatoarele aspecte:

1. lipsa de previzibilitate si stabilitate a statutului judecatorilor;

2. punerea si repunerea in discutie, in ultimii 7 ani, a statutului judecatorilor;

3. exigenta minimala privind consolidarea si previzibilitatea statutului judecatorilor, ultima modificare adusa Legii nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu privire la conditiile de pensionare, care a avut loc la finalul anului 2023;

4. incalcarea flagranta, prin proiectul de lege, a jurisprudentei: i) Curtii Constitutionale, ii) Curtii de Justitie a Uniunii Europene, iii) Curtii Europene a Drepturilor Omului;

5. impunerea proiectului de lege de catre Guvern, in lipsa oricarei consultari;

6. impunerea proiectului de lege pe fondul unui climat public de ura impotriva magistratilor, format sau alimentat de declaratii politicianiste iresponsabile, intr-o campanie publica de demonizare a magistratilor;

7. prezentarea sistemului judiciar ca fiind vinovat pentru esecuri ale celorlalte puteri in domenii in care justitia, potrivit Constitutiei, nu are nici o atributie;

8. ‘omisiunea’ de a se mentiona, in cadrul campaniei agresive indreptate impotriva magistratilor, ca in Romania exista 212.000 de persoane (bugetari) cu pensii de serviciu si speciale, din care doar 5.600 sunt magistrati;

9. evidentierea clara, de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, a faptului ca, doar printr-o grava deformare a realitatii, statutul magistratilor poate fi prezentat ca un ‘privilegiu’;

10. avertismentul Retelei Europene a Consiliilor Judiciare, care a semnalat ca acum exista in Romania o combinatie inacceptabila de atacuri politice si mediatice la adresa magistratilor.

Cu privire la stabilirea bazei de calcul a pensiei de serviciu a magistratilor, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr.900 din 15 decembrie 2020, a statuat ca legiuitorul este tinut sa respecte principiul independentei justitiei, sub aspectul securitatii financiare a magistratilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea in perioada in care era in activitate. Aceste considerente ale deciziei Curtii fixeaza un obiectiv primordial, respectiv ca valoarea pensiei de serviciu sa fie cat mai apropiata posibil de aceea a ultimei remuneratii primite, ceea ce inseamna ca baza de calcul a pensiei de serviciu trebuie sa fie cat mai apropiata de ‘cuantumul venitului ce reprezinta indemnizatia pentru activitatea desfasurata in calitate de magistrat’, respectiv a functiei, gradului profesional si vechimii avute.

In ceea ce priveste componenta institutionala a independentei justitiei, Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, a statuat ca aceasta acopera sistemul judiciar in intregime si implica existenta unor garantii, cum ar fi: statutul magistratilor (conditiile de acces, procedura de numire, garantii solide care sa asigure transparenta procedurilor prin care sunt numiti magistratii, promovarea si transferul, suspendarea si incetarea functiei), stabilitatea sau inamovibilitatea acestora, garantiile financiare, independenta administrativa a magistratilor, precum si independenta puterii judecatoresti fata de celelalte puteri in stat, securitatea financiara, care presupune si asigurarea unei garantii sociale, cum este pensia de serviciu a magistratilor. In concluzie, Curtea a constatat ca principiul independentei justitiei apara pensia de serviciu a magistratilor, ca parte integranta a stabilitatii financiare a acestora, in aceeasi masura in care apara celelalte garantii ale acestui principiu. Statutul constitutional al magistratilor impune acordarea pensiei de serviciu ca o componenta a independentei justitiei, garantie a statului de drept, prevazut de art.1 alin.(3) din Constitutie (Decizia nr.900 din 15 decembrie 2020, precitata, paragraful 124, Decizia nr.873 din 9 decembrie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.50 din 15 ianuarie 2021, si Decizia nr.20 din 2 februarie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.72 din 18 februarie 2000).

In urma discutiilor purtate pe marginea problemelor ce au facut obiectul ordinii de zi, Adunarea generala a judecatorilor Tribunalului Salaj, sustinand in totalitate si argumentele prezentate cu ocazia Adunarii generale desfasurate in data de 26 august 2025,

A HOTARAT CU UNANIMITATE DE VOTURI:

– Exprimarea unui punct de vedere negativ si, in consecinta, se va solicita Consiliului Superior al Magistraturii emiterea unui aviz negativ in privinta acestei propuneri legislative, precum si retragerea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

– Solicitarea ferma adresata reprezentantilor puterii executive si puterii legislative sa inceteze campania agresiva impotriva puterii judecatoresti, care afecteaza grav statul de drept, drepturile si libertatile cetatenilor, ce pot fi garantate efectiv doar de o justitie independenta”.