Noaptea minții: Ministrul Bode acuzat de plagiat în 2022, după ce lucrarea de doctorat a fost validată tot de UBB în 2018

Toate legile se schimbă, dar legile nu se aplică retroactiv. Aplicarea retroactivă a unei legi noi pe o situație veche nu poate face obiectul unui demers care să poată fi motivat din punct de vedere legal. Acest principiu este cunoscut de orice student în anul I la Drept. Pentru că tot vorbim despre mediul universitar, acesta este principiul de bază în analizarea unei lucrări în baza cărora a fost acordat un titlu academic.

Lumea se schimbă, iar procedurile se modifică și ele. Dacă un doctorand ar fi solicitat, în 2018, să își susțină prezentarea printr-o videoconferință online, ar fi fost întâmpinat cu un refuz clar al profesorilor. Pandemia a schimbat uzanțele, iar azi, o asemenea solicitare este luată în serios de către secretariatul universității.

Lucrarea de doctorat a lui Lucian Bode a fost prezentată în 2018, pe uzanțele și regulile academice de atunci. Reanalizarea ei în ziua de azi presupune – pentru corectitudine – aplicarea regulilor care erau valabile la momentul 2018. Altfel, analizarea unei lucrări din trecut după normele de astăzi intră în coliziune directă cu principiul retroactivității unei legi.

Iar această cutie a Pandorei mai include și multe alte norme, care sunt pregătite să își ceară dreptul de a fi luate în seamă.

Prima universitate înființată pe teritoriul actual al României a fost la Cluj, în 1581: Colegiul Major Iezuit. Un element care vine atașat de retroactivitatea regulilor academice este reanalizarea – după regulile de azi – a tuturor lucrărilor de pe teritoriul actual și care au primit notă de trecere, din 1581 până în prezent.

O altă regulă ar fi reanalizarea tuturor lucrărilor emise vreodată, la fiecare modificare de reguli academice care va mai avea loc în viitor. Toți deținătorii de diplome universitare ar fi obligați să vină, din când în când, la re-susținerea lucrării, pentru a obține o validare după noile reguli.

Desigur, aceste două principii sunt duse la absurd, în orice discuție reală. Însă, în condițiile aplicării regulilor apărute în 2020-2022 pe o lucrare din 2018 – acest absurd ar trebui să devină o normă academică. Lucru care ar transforma mediul universitar românesc într-o glumă educațională la nivel mondial.