Patru școli „verzi“ vor fi finanțate prin PNRR în Zalău, Crișeni, Gâlgău și Gârbou

Ministerul Educaţiei a publicat lista unităţilor de învăţământ admise pentru construirea şi dezvoltarea “şcolilor verzi”. Din Sălaj, au fost acceptate 4 proiecte: în comunele Crișeni, Gâlgău, Gârbou și Zalău.

Ministerul Educaţiei a publicat lista celor 227 de școli admise în cadrul apelului „Construirea și dezvoltarea unei rețele-pilot de școli verzi”, prin PNRR , precizează edupedu.ro. Lista a fost publicată cu câteva luni întârziere, față de calendarul prelungit deja prin ordin de ministru. Un proiect care conține reabilitarea pentru mai multe școli poate primi cel mult cinci milioane de euro, iar pentru construcția școlilor verzi, cel mult opt milioane de euro pe proiect. În Sălaj, au fost admise patru proiecte.

Ministerul Educației a publicat miercuri, 17 ianuarie, lista școlilor admise/respinse în cadrul apelului „Construirea și dezvoltarea unei rețele-pilot de școli verzi”, cu o întârziere de 4 luni față de calendarul prelungit deja prin ordinul de ministru emis în iulie 2023.

Contractarea ar fi trebuit să înceapă pe 15 septembrie anul trecut. Sprijinul financiar acordat prin acest apel de proiecte este de 225.000.960 euro, fără TVA, valoare eligibilă din PNRR. TVA-ul este suportat din bugetul de stat. Un proiect care conține reabilitarea pentru mai multe școli poate primi cel mult cinci milioane de euro, iar pentru construcția școlilor verzi, cel mult opt milioane de euro pe proiect. Selecția “școlilor verzi” a urmărit asigurarea unei acoperiri naționale, în mediu rural și urban. Destinația clădirilor trebuie să fie menținută cel puțin 15 ani.

În Sălaj, au fost admise patru proiecte.

• – „CONSTRUIRE CENTRU ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ “SPERANȚA” ZALĂU
• – REABILITAREA ȘCOLII GIMNAZIALE NR.1 GÂRBOU, C1+C3, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII CA ‘’ȘCOALĂ VERDE” – comuna Gârbou
• – REABILITAREA ȘCOLII GIMNAZIALE ”VASILE BREBAN„ ȘI ȘCOLII PRIMARE ”GÂRCEIU„ ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ACESTORA ÎN CATEGORIA DE ȘCOLI VERZI – comuna Crișeni
• – REABILITAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR PUBLICE CU DESTINAȚIE DE UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT,  ÎN VEDEREA INCLUDERII ACESTORA ÎN
  REȚEAUA PILOT DE ȘCOLI VERZI – comuna Gâlgău

După finalizarea procesului de evaluare, pentru proiectele selectate în urma procedurii competitive, Ministerul Educației redactează Nota de aprobare a proiectului și Contractul de finanțare. În baza Listei finale, aprobată prin ordin al ministrului educației, se va transmite o Scrisoare de aprobare a grantului, adresată fiecărui beneficiar care urmează să semneze un
Contract de finanțare, care va detalia condițiile de implementare.

Solicitantul va încărca în platforma electronică dedicată PNRR documentele solicitate în funcție de disponibilitatea platformei. Solicitantul are obligația de a păstra documentele aferente proiectelor pe perioada prevăzută de articolul 132 din Regulamentul(UE)nr.241/2021 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, respectiv timp de 5 ani de la data plății soldului său, iar în absența unei astfel de plăți, de la data efectuării ultimei raportări.

În cadrul apelului, UAT-urile au putut alege finanțare pentru reabilitarea unor școli care să să încadreze în anumite criterii verzi sau pentru construirea unor școli verzi noi.

“Unități de învățământ preuniversitar reabilitate pentru a deveni școli verzi în limita a 300.000m2 din suprafața unităților de învățământ vor beneficia de schimbări structurale pentru a asigura durabilitatea (izolare termică, panouri solare, planificarea spațiului verde, laboratoare de științele naturii, facilități pentru colectarea selectivă a deșeurilor).

În cazul construcției de școli, verzi, se pot investi în 46.400 m2 de noi unități de învățământ preuniversitar verzi. Un proiect poate primi cel mult 8 milioane de euro pentru construirea pe cel puțin 10.000 mp”.

• Pentru subcomponenta de reabilitare / renovare energetică

Prin această subcomponentă se urmărește reabilitarea de unități de învățământ, investiția cuprinzând o suprafață totală de 300.000 m2. Aceste unități de învățământ, după reabilitare și eficientizare energetică, trebuie să îndeplinească obiectivul de școală verde. Investiția privind eficiența energetică în clădirile publice, costul mediu pentru reabilitare aprofundată este de aproximativ 500 euro/m2.

Pentru renovări, contractele vor include o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovarea clădirii, ceea ce va conduce la o creștere cu 30% a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării.

• Pentru subcomponenta II, construcții noi

Prin această subcomponentă se urmărește construirea de unități de învățământ, investiția cuprinzând o suprafață totală de 46.400 m2, care să intre în rețeaua școlilor verzi. Conform Anexei Buget Proiect pentru școli mai sigure, incluzive și durabile, prețul pentru un m2 de construcție nouă a fost stabilit la 1200 euro. La acesta se adaugă costurile suplimentare
pentru asigurarea eficienței energetice a clădirilor, respectiv 34,7%, astfel încât clădirile să respecte solicitarea privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20% mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB).

Cum vor arăta școlile verzi și ce avantaje vor avea pentru elevi

Școlile verzi vor fi școli prietenoase cu mediul și performante, care oferă mai multe avantaje elevilor, profesorilor, părinților și comunității, fiind construite cu mai multă lumină naturală, cu o ventilație mai bună și materiale de construcție ecologice, cum ar fi covoarele și vopsitoriile din materiale naturale, reciclabile.
Costurile de exploatare pentru energie și apă într-o școală ecologică pot fi reduse cu 20% până la 40%. Prin tipul de construcții și de dotări existente, școlile verzi reduc semnificativ emisiile de dioxid de carbon, precum și consumul de apă cu până la 32%.
Investiția vizează construcția de școli verzi noi și modernizarea unor unități de învățământ pentru creșterea performanței energetice a acestora, urmărindu-se:

• Îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, a șarpantelor și învelitorilor, precum și a altor elemente de anvelopă care închid spațiul climatizat al clădirii;
• Introducerea, reabilitarea și modernizarea, după caz, a instalațiilor pentru prepararea, distribuția și utilizarea agentului termic pentru încălzire și a apei calde de consum, a sistemelor de ventilare și climatizare, a sistemelor de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii, inclusiv sisteme de răcire pasivă, precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la sistemele de încălzire centralizată, după caz;
• Utilizarea surselor regenerabile de energie;
• Implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (de exemplu, achiziționarea, instalarea, întreținerea și exploatarea sistemelor inteligente pentru gestionarea și monitorizarea oricărui tip de energie pentru asigurarea condițiilor de confort interior);
• Înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață, tehnologie LED, cu respectarea normelor și reglementărilor tehnice;

• Optimizarea calității aerului interior prin ventilație mecanică cu unități individuale sau centralizate, după caz, cu recuperare de energie termică pentru asigurarea necesarului de aer proaspăt și a nivelului de umiditate, care să asigure starea de sănătate a utilizatorilor în
• spațiile în care își desfășoară activitatea;
• Facilități pentru colectarea selectivă a deșeurilor
• Instalare de sisteme de avertizare în caz de cutremur; Instalare de sisteme de avertizare în caz de incendiu; Instalare de sisteme de stingere a incendiilor (hidranți interiori și/sau exteriori, sprinklere, drencere, grupuri de pompare/ridicare a presiunii, rezervoare de apă)

Ce înseamnă “şcoală verde”

În 15 iulie 2022, ministerul a publicat metodologia prin care apare că până la sfârșitul anului 2025 se va operaționaliza o rețea de „școli verzi”, repartizate echitabil la nivel teritorial, inclusiv pe criteriul reprezentării în mediul rural-urban.

Potrivit metodologiei publicate, conceptul de „școală verde” desemnează profilul unei școli care creează un mediu sănătos și care favorizează învățarea, în timp ce economisește resurse, generează energie electrică proprie și folosește tehnologii ce reduc emisiile de gaze cu efect de seră (pompe de căldură, autobuze electrice încărcate cu energie electrică produsă din panouri solare fotovoltaice etc.).

Pentru dobândirea statutului de „școală verde”, școlile trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

„a) infrastructură reabilitată/renovată/modernizată sau nouă, conform normativelor specifice și premiselor stabilite la art. 23;

b) integrarea în curriculumul și în activitățile extrașcolare ale unității de învățământ a elementelor de educație pentru dezvoltare durabilă/educație ecologică;

c) includerea, în documentele manageriale ale școlii și în practicile asociate, a unor măsuri care să reflecte accentul pus pe aspectul „verde” al școlii, inclusiv din perspectiva digitalizării proceselor și conținuturilor;

d) deschiderea școlii față de comunitate, inclusiv prin dezvoltarea de parteneriate/colaborări/cooperări cu actorii relevanți ai comunității, pe zona de protecție a mediului și de dezvoltare sustenabilă.”

În document apare că școlile care își afirmă intenția de a dobândi statutul de „școală verde”, prin includerea în activitatea lor curentă a elementelor din prezenta metodologie, vor fi selectate în vederea certificării ca „școli verzi”, în funcție de criterii stabilite în cadrul de referință. Se va ține cont de următoarele: „disponibilitatea școlii și a autorității locale pentru a continua și susține parcursul către o „școală verde”, de repartizarea echitabilă geografic și pe medii de rezidență, de numărul de elevi, de nivelul de poluare al comunității din care provine unitatea de învățământ, de experiența anterioară în implementarea/derularea unor proiecte, de alte activități de mediu”.

Conform art. 16 din metodologie, în cadrul „școlii verzi” sunt utilizate practici didactice adaptate educației pentru protecția mediului înconjurător, prin:

• introducerea, în activitățile de predare-învățare-evaluare ale disciplinelor din trunchiul comun sau opționale, în funcție de vârsta și nivelul elevului, de noțiuni de mediu și schimbări climatice, marcate distinct în planurile de lecție;
• implementarea, în cadrul curriculumului la decizia școlii/curriculumului în dezvoltare locală, de discipline opționale specifice, cu tematică relevantă pentru schimbări climatice și mediu;
• implementarea de discipline opționale integrate cu tematici relaționate cu Educația pentru dezvoltare durabilă/Educația ecologică, cum ar fi Educația pentru sănătate.

Comportamentele dezvoltate de elevii dintr-o “şcoală verde”

• a) elevii identifică și semnalează corect problemele de mediu din comunitate autorităților competente;
• b) elevii reacționează responsabil la comportamentele altor persoane fizice sau juridice care pun natura sau oamenii în pericol;
• c) elevii iau parte la acțiuni de voluntariat pentru protejarea mediului, refacerea florei și faunei, împăduriri, crearea de spații verzi;
• d) elevii se implică activ în grupuri locale pentru creșterea calității vieții în comunitatea lor.

Operatorii economici se pot implica în activitatea „școlilor verzi” prin demersuri, precum realizarea unor parteneriate pentru amenajarea unor grădini de legume, zarzavaturi, sere, solare sau grădini de pomi fructiferi în incinta sau pe terenurile școlii: cultivarea anumitor plante, legume și fructe pe terenurile școlii, în grădina școlii, în sere sau pe acoperișul „verde” al școlii; asigurarea conexiunii la internet și dotarea școlilor cu laboratoare inteligente/ateliere tehnologice destinate studiului interdisciplinar și integrat al științelor, tehnologiei, designului, ingineriei, artei și matematicii.