Primarii și bugetarii de la sate se revoltă după „Ordonanța trenuleț” dată de Ciolacu
Asociația Comunelor din România și Sindicatul SCOR (care reprezintă o parte a bugetarilor din primăriile de comune și orașe) cer Avocatului Poporului să atace la CCR „ordonanța trenuleț”, fiind invocate o serie de motive de neconstituționalitate. În caz contrar, aceștia vor căuta să apeleze la altă metodă prin care să ajungă pe masa judecătorilor Curții Constituționale acest act normativ. Cu toate acestea, în momentul de față, bugetarii din administrația locală nu iau în calcul să iasă în stradă sau să paralizeze activitatea instituțiilor, ca alte categorii bugetare.
Care sunt nemulțumirile primarilor de comune Asociația Comunelor din România (condusă de primarul Emil Drăghici), structură asociativă care reprezintă pe edilii a peste 2.800 de unități administrativ-teritoriale, și Sindicatul SCOR, care reprezintă 18.955 de angajați din primăriile a 1.245 de comune, au făcut front comun pentru a cere Avocatului Poporului, singurul care poate ataca o ordonanță de urgență rapid la Curtea Constituțională, să sesizeze forul care se poate exprima pe tema respectării legii fundamentale de către „ordonanța trenuleț”.
Motivele invocate de reprezentanții primăriilor de comune și de orașe, precum și de liderii sindicali ai bugetarilor din administrația locală sunt legate de mai multe aspecte ale „ordonanței trenuleț”. În primul rând, înghețarea salariilor la nivelul lunii noiembrie 2024. În al doilea rând, suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante, ceea ce conform celor două organisme care reprezintă edilii de comune și orașe, precum și sindicaliștilor din administrația publică locală „afectează direct și negativ regimul funcționării consiliilor locale și a primăriilor, instituții fundamentale ale statului, implicit drepturile persoanelor fizice cu calitatea de salariați ai acestora, încălcând astfel dispozițiile art. 115 (6) din Constituție”.
Guvernul a ignorat total structurile asociative, cum e cazul Asociației Comunelor din România, deși Codul Administrativ prevede acest lucru. „Asociația Comunelor din România a adresat scrisoarea nr. 266 din 29 decembrie 2024, Guvernului (emitentul actului normativ), Ministerului Finanțelor (inițiatorul actului normativ) și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (ministerul titular al politicilor publice în domeniul administrației publice locale), la numai câteva ore de la publicarea spre dezbatere publică a proiectului ordonanței de urgență, cu o zi înaintea adoptării acesteia, solicitând respectarea procedurii obligatorii de consultare. Scrisoarea (atașată) a fost înregistrată în aceeași zi la toate autoritățile publice centrale vizate de procedură. Actul normativ a fost adoptat cu ignorarea totală a solicitării, în fapt cu încălcarea flagrantă a legii, ceea ce constituie evident un mod de neconstituționalitate extrinsecă”.
Potrivit calculelor făcute de cele două entități, salariile bugetarilor și ale aleșilor locali ar fi trebuit să fie mai mari cu circa 67%, în condițiile în care baza de calcul pentru coeficientului de ierarhizare (potrivit Legii salarizării unitare, care e nerespectată) este 2.415 lei, nu 4.050 de lei, cât este salariul minim de la 1 ianuarie 2025, ceea ce înseamnă o discriminare.
Avocatul Poporului, Renate Weber, a anunțat de miercuri faptul că solicitări de sesizare a CCR pe tema „ordonanței trenuleț” au venit și de la Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa” și formațiunea Alianța pentru Unirea Românilor, potrivit unei declarații pentru Agerpres, iar instituția „va analiza petițiile”, potrivit declarației pentru Agerpres.
