Procurorii celui mai mare Parchet din Sălaj își suspendă activitatea în semn de protest împotriva modificărilor pensiilor de serviciu

Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj a fost convocată de către Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în conformitate cu dispozițiile art. 108 cu referire la art. 55 alin. (4) din Legea nr. 304 din 2022 privind organizarea judiciară, coroborate cu dispozițiile art. 17 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor (în continuare ROD), aprobat prin Hotărârea nr. 1106/2023 a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, publicată în M. Of. nr. 794 bis din 04 septembrie 2023, în contextul în care, la data de 20 august 2025, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarității Sociale a transmis Consiliului proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în vederea comunicării unui punct de vedere.

Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj a fost prezidată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, Flonta Sorin-Emil, şi a avut ca unic punct pe ordinea de zi exprimarea unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției.
În conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (3) din ROI s-a verificat dacă adunarea generală
este legal constituită, ocazie cu care s-a constatat că din cei 6 de procurori în functie, sunt prezenți fizic un număr de 5 procurori, un procuror ce se afla în concediu de odihnă fiind contactat telefonic. Se constată că este realizat cvorumul pentru adoptarea hotărârii şi se dă citire ordinii de zi constând în exprimarea unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu şi la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților şi a independenței justiției.
***
În acest context, a fost exprimat și adoptat următorul punct de vedere cu privire la
propunerea de modificare legislativă:
I. Proiectul de lege nu rezolvă niciuna dintre inechitățile sociale la care actorii politici fac
referire în discursul public.
Corpul magistraților a semnalat în permanență inechitățile sociale existente, care au fost
generate prin adoptarea de către legiuitor a unor reglementări legale fără o previzionare a efectelor acestora. Toate acestea au creat o presiune şi o încărcătură suplimentară a sistemului judiciar care a fost nevoit să suporte efectele unor reglementări legale care, în esență, au încurajat pensionarea masivă.
Aceste inechități au fost rezolvate prin modificarea legislativă din 01.01.2024, astfel încât proiectul de lege propus se dovedeşte incoerent în raport cu soluțiile legislative adoptate foarte recent privind acelaşi domeniu. Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, astfel cum a fost modificată substanțial prin Legea nr. 282/2023, constituie cadrul legal actual care deja aliniază sistemul pensiilor de serviciu ale magistraților la exigențele constituționale şi europene. Toate aceste modificări au fost rezultatul unor consultări extinse cu sistemul judiciar şi au fost apreciate de Comisia Europeană ca reforme satisfăcătoare, îndeplinind cerințele asumate de România în cadrul
Planului Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), obiectivul 215. În aceste condiții, revenirea asupra acelor soluții la nici doi ani distanță apare în mod vădit nejustificată.

II. Proiectul de lege este în contradictie vădită cu obiectivele asumate prin Planul
National de Redresare şi Rezilientă (PNRR) și prin Strategia de dezvoltare a sistemului
judiciar 2022 – 2025.
Motivele care au stat la baza redeschiderii jalonului 215 se referă la pensiile aflate în plată, chestiune care nu face obiectul propunerii de modificare legislativă. Proiectul de lege propus nu va conduce la deblocarea fondurilor aferente tranşei a III-a de finanțare din PNRR, întrucât nu constituie o economie adusă bugetului de stat până la data de 28.11.2025.
Nu de serviciu, dintre trebuie omis faptul că în România există astăzi peste 215.000 de pensii care puțin peste 5.000 sunt cele ale magistraților (sub 2%). Deşi acestea din urmă sunt prezentate ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii în cea mai mare măsură, în realitate acestea ocupă un procent de maxim 4% din total.
Pe de altă parte, prin Planul Național de Redresare şi Reziliență, la componenta C14 – Bună guvernanță, reforma R5, România şi-a asumat garantarea independenței justiției, creşterea calității și eficienței acesteia, prin adoptarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025.
Or, discursul public, dar şi proiectul de lege propus care nu are niciun alt scop decât creşterea vârstei de pensionare a magistraților la vârsta de 65 de ani şi reducerea cuantumului pensiei (dispoziții care vor avea un efect bugetar abia începând cu anul 2030), nu vor conduce la garantarea independenței justiției şi la creşterea calității şi eficienței acesteia, ci vor avea un efect contrar evident.
Este cunoscut faptul că urmare a atacurilor politice asupra justiției din ultimii 10 ani, a
condițiilor şi volumului de muncă, magistratura a devenit pentru foarte mulți juriști o profesie neatractivă, iar măsurile preconizate vor spori această percepție. Astfel, este evident faptul că obiectivele asumate de către Guvernul României prin PNRR, atât față de cetățeni în general, cât şi față de corpul magistraților în special, nu vor putea fi îndeplinite/

III. Proiectul de lege este expresia instabilitătii legislative si a lipsei de predictibilitate.
Inițiativa actuală se înscrie în seria modificărilor freevente şi succesive ale statutului
magistraților din ultimii ani. Volatilitatea normativă, cu schimbări majore la intervale scurte, contravine principiului stabilității şi predictibilității legislative în materie de statut al magistraților.
Practic, magistrații asistă la o repunere periodică în discuție a unor elemente esențiale ale
statutului lor profesional, ceea ce erodează încrederea în cadrul legal şi afectează capacitatea acestora de a-şi proiecta cariera pe termen lung. O atare instabilitate legislativă este de natură să submineze însăşi securitatea raporturilor de serviciu și să creeze incertitudine instituțională, chestiuni incompatibile cu exigențele statului de drept. Aceste aspecte au fost subliniate şi în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025 (pag. 22).

IV. Proiectul de lege este elaborat în lipsa unei fundamentări reale și a unor studii de
impact. Proiectul de lege a fost promovat fără o fundamentare obiectivă solidă, nefiind însoțit de analize aprofundate privind necesitatea şi consecințele sale reale, ceea ce va genera cel mai probabil inechități sociale.
Or, în cazul de față, nu s-a demonstrat cu date concrete că actualul sistem (reformat în
2023) ar fi nesustenabil financiar sau că ar impune ajustări suplimentare imediat, mai ales în condițiile în care reforma menționată nu avea cum să îşi producă efectele în doar un an şi jumătate de aplicare. Dimpotrivă, există indicii că situația financiară este adesea prezentată distorsionat.
Împrejurarea că valoarea pensiilor în plată o depăşeşte pe cea a salariilor în plată reprezintă o inechitate pe care magistrații au sesizat-o în repetate rânduri, fiind cauzată de trecerea contribuțiilor aferente drepturilor salariale de la angajator la angajat, ceea ce a dus la o creştere artificială a salariului brut, prin OUG nr. 79/2017. Această inechitate a fost corectată prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare la data de 01.01.2024, care a plafonat valoarea pensiei la nivelul 3 salariului net. Conform legii menționate, în prezent niciun magistrat nu mai poate beneficia de o pensie mai mare decât salariul.

V. Din proiectul de lege lipseste o etapizare reală și măsuri tranzitorii adecvate.
Unul dintre cele mai problematice aspecte ale proiectului este faptul că se prevede o creştere eşalonată a vârstei de pensionare până în anul 2036, plecând de la vârsta de 47 de ani şi 8 luni (necesară pentru anul 2025), care creşte cu un an şi 6 luni în fiecare an, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Mecanismul de etapizare propus în proiect este unul iluzoriu întrucât într-un interval de 9 ani se prevede o creştere a vârstei de pensionare cu 17 ani şi 4 luni, aspect care nu este de natură să asigure o aplicare echitabilă a principiilor unui sistem de pensii unitar. Această modalitate de stabilire a condițiilor de pensionare este de natură să genereze situații inechitabile în privința
magistraților cu vechimi asemănătoare, în funcție de vârsta la care au intrat în magistratură.
Mecanismul de etapizare propus în proiect este unul profund discriminatoriu între generațiile de magistrați, care şi-au desfăşurat activitatea în aceleaşi condiții. Creşterea abruptă a vârstei de pensionare încalcă principiului independenței justiției în substanța sa, ca urmare a nerespectării previzibilității statutului judecătorilor şi procurorilor, fiind create discrepanțe majore în condițiile de pensionare ale magistraților. De altfel, acesta este motivul pentru care în Legea nr. 282/2023 s-a propus o creştere a vârstei de pensionare cu 4 luni pe an, fiind satisfăcute criterii stabilite în jurisprudența Curții Constituționale a României. Majorarea acestei creşteri anuale de la 4 luni la 18 luni, după nici 2 ani de la recenta modificare (Legea 282/2023, în vigoare de la 01.01.2024) reprezintă în concret o încălcare a standardului impus de Curtea Constituțională a României şi anume ca legiuitorul să găsească o soluție legislativă rațională care să permită trecerea treptată şi firească la noul sistem, fără să fie afectate securitatea juridică şi previzibilitatea normativă.
De asemenea, considerăm că introducerea condiției referitoare la vechimea în muncă de 35 de ani, fără ca pentru diferența de 10 ani activitatea desfășurată să aibă vreo legătură cu sistemul judiciar, este în contradicție vădită cu tocmai rațiunea pensiei de serviciu a magistraților.

VI. Instabilitatea legislativă şi măsurile propuse nu sunt, nici pe departe, apte să conducă la rămânerea în sistem a magistratilor în condițiile în care, conform proiectului de lege propus, la atingerea pragului de 25 de ani în funcția de procuror sau judecător, magistrații își pot da demisia şi, cu toate acestea, să beneficieze în continuare de pensia de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare. Pot fi identificate alte măsuri complementare care să ducă la rămânerea în activitate a magistraților la împlinirea vechimii necesare pentru pensionare, printre care, interdicția cumulului pensiei de serviciu cu salariul.

VII. În acord cu dispozițiile obligatorii ale Curții de Justitie a U.E., apreciem că pensia
magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci trebuie sa aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată al magistratului (CJUE, Cauza C-762/23, din 5 iunie 2025).
Reafirmăm cu tărie că orice reformă în domeniul justiției – cu atât mai mult una care
priveşte statutul magistraților – trebuie să se realizeze în deplin respect al valorilor
constituționale fundamentale și al locului justiției într-o societate democratică. Independența justiției, ca pilon al statului de drept, stabilitatea şi previzibilitatea statutului magistraților, ca garanţie a imparțialității și eficienței actului judiciar, precum şi principiul cooperării loiale între puterile statului trebuie să rămână repere nenegociabile în acest demers legislativ. În spiritul acestor valori, facem apel la un dialog interinstituțional loial și responsabil: oricare modificare legislativă cu impact asupra sistemului judiciar trebuie precedată de o consultare reală și efectivă a reprezentanților sistemului (Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație şi Justiție, Ministerul Public, asociațiile profesionale), pentru identificarea celor mai bune soluții.

VIII. Nu în ultimul rând, proiectul de modificare a Legii 303/2022, prin procedura
angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, evitându-se astfel procedura
legislativă obişnuită, care ar presupune dezbateri ample pe marginea proiectului, într-un
domeniu extrem de important în arhitectura democrației constituționale, sub pretextul
estompării deficitului bugetar, în condițiile în care nu au existat demersuri similare care să
vizeze şi alte categorii profesionale și care să se subsumeze unui plan asumat în ansamblu cu privire la toți salariaţții din mediul public, nu poate fi catalogat decât un veritabil atac al
executivului la adresa puterii judecătoreşti, ceea ce creează premisele unui conflict juridic de natură constituţională.
Magistrații îşi reafirmă constant disponibilitatea de a soluționa toate inechitățile existente în sistemul judiciar, inechități care, aşa cum am arătat, afectează în primul rând
activitatea tuturor magistraților în funcție.
Subliniem că, în locul unei noi intervenții asupra statutului, sunt necesare măsuri imediate
şi verificabile pe zona operatională: adoptarea unei legislații penale şi procesual penale coerente, completarea schemelor de personal, care nu au fost adaptare realităților socio-juridice în ultimii 35 ani, îmbunătățirea condițiilor de muncă, simplificarea, respectiv accelerarea procedurilor judiciare.
Aceste obiective au fost asumate prin Strategia pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2022 – 2025, dar constatăm că nu reprezintă o preocupare a factorilor decidenți.
***
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 108 cu referire la art. 56 alin. (3) din Legea nr. 304 din 2022 şi art. 17 din Hotărârea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1106/2023, Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, cu unanimitate,

HOTĂRĂŞTE:

1. Transmiterea către Consiliul Superior al Magistraturii a punctului de vedere
inserat în cuprinsul prezentei hotărâri, cu solicitarea de avizare negativă a proiectului de act normativ privind modificarea Legii 303/2022
2. Adoptarea următoarelor forme de protest, pe perioadă nedeterminată, începând
cu data de 27.08.2025:
A) Suspendarea activității Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, urmând a fi
soluționate doar cauzele cu caracter urgent (cauzele în care se impune luarea măsurilor
preventive, cele cu privire la care există riscul împlinirii termenului de prescripție a
răspunderii penale, cele care au ca obiect ordinele de protecție, sau cauzele privind
infracţiunile comise împotriva minorilor ori persoanelor vulnerabile)
B) Suspendarea activității de relații cu publicul și de primire în audiență.
C) Susţinerea formelor de protest adoptate de instanţele judecătoreşti

3. Prezenta hotărâre va fi comunicată Secției pentru procurori din cadrul Consiliului
Superior al Magistraturii (legislație@csm1909.ro), Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi va fi publicată pe site-ul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.

Prim-procuror,
Flonta Sorin-Emil