Senatorul UDMR, Irina Kovacs, preocupată de soarta miilor de minori abuzați și abandonați

În timpul pandemiei, s-a înregistrat o creștere semnificativă a abuzurilor fizice și sexuale, principalele victime fiind copiii. Mai mult de 45 000 de minori trăiesc acum în așa-numitele centre rezidențiale din întreaga țară. În primele trei trimestre ale anului 2021, în țară au fost raportate 131 de cazuri de abuzuri, 47 de abuzuri fizice, 13 abuzuri sexuale, 13 abuzuri emoționale, 56 de cazuri de neglijare și două de exploatare sexuală.

Săptămâna trecută, Senatul a înființat o comisie de anchetă pentru investigarea abuzurilor asupra minorilor din centrele rezidențiale (de tip familial și centre pentru copii). În viitor, comisia va avea sarcina de a investiga astfel de fapte în instituții, abuzurile sexuale și fizice și relele tratamente aplicate copiilor, precum și de a interoga directorii și angajații Direcției pentru Protecția Afacerilor Sociale și a Copilului (DGASPC) și de a aduce persoanele care se fac vinovate în fața justiției.

Anul trecut, 90 de copii au intrat sub „aripa” protecției copilului

Senatorul Irina Kovács a spus recent că Violeta Milaș, șefa Direcției Județene de Asistență Socială și Protecția Copilului din Sălaj, a declarat că în ultimii ani au fost preluați mulți copii abuzați, dar că în centrele rezidențiale din județul Sălaj nu a existat niciun caz de abuz. La sfârșitul lunii ianuarie al acestui an, în registrul lor figurau 585 de copii, tineri și mame-copii pentru care furnizau servicii sociale adecvate. Dintre aceștia, 129 se află în case de tip familial, majoritatea cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani, dar există și bebeluși de câteva luni în îngrijire. Aceștia beneficiază de cazare, asistență medicală, sprijin emoțional, consiliere, reabilitare, educație, socializare, petrecere a timpului liber, integrare școlară și profesională.

Anul trecut, centrul de îngrijire de urgență a primit 90 de copii, dintre care cel mai mic a fost internat la vârsta de un an și trei luni, din cauza unui mediu inadecvat și a unor conflicte familiale continue. Cel mai mare copil a fugit de acasă la vârsta de 17 ani și a fost internat. Cei mai mulți dintre copii au fost neglijați de către părinți, dar au fost, de asemenea, abuzați fizic, sexual sau emoțional, au trăit într-un mediu familial disfuncțional sau au practicat cerșetoria, vagabondajul, au avut probleme de comportament sau un tutore legal (părinte sau tutore) decedat. Majoritatea acestor copii erau încriși în sistemul de învățământ, dar existau și minori în vârstă de 14 ani care nu frecventau școala sau o abandonaseră.

Senatorul UDMR a subliniat că, din păcate, cele mai mari probleme provin din  familie, înainte ca un copil să fie plasat într-o instituție socială, pentru că aceștia sunt abuzați, traumatizați, neglijați și poartă „răni” din care se vindecă foarte greu sau poate nu își revin niciodată. Responsabilitatea pentru toate acestea revine în primul rând agresorului, dar și persoanei care știe despre abuz, dar nu face nimic în acest sens, fie că este vorba de o rudă, de un apropiat, de un profesor, de un medic de familie sau de un funcționar al autorității locale.

Câteva exemple din sutele de cazuri

G.F. a fost internată în centrul de primire în regim de urgență la 11 mai 2018, unde a fost depusă o plângere penală împotriva tatălui său pentru abuz sexual asupra fiicei sale. Fetița a participat la o serie de ședințe de consiliere psihologică, terapie individuală și de grup, activități sociale și recreative, a fost înscrisă la școală, comportamentul ei este monitorizat zilnic și participă la ședințe individuale săptămânale. Ține legătura cu sora sa și își vizitează familia în timpul sărbătorilor.

În ultimii trei ani, a făcut progrese semnificative, are rezultate școlare foarte bune, este fericită la centru, creează legături cu personalul și cu copiii, este veselă, jovială și comunicativă. Îi place să participe la toate activitățile de la centru și de la școală. Se poate spune că centrul a avut un impact pozitiv asupra ei.

C.N. a fost adusă la centru la 15 iunie 2018, deoarece tatăl ei o abuza fizic. A participat la o serie de activități de consiliere psihologică, terapie și activități, iar în urma consilierii s-a observat o îmbunătățire a relației părinte-copil pentru o scurtă perioadă de timp, însă, întrucât nu a reușit să proceseze traumele suferite în familie, relația cu tatăl ei nu s-a îmbunătățit.A devenit în schimb mai apropiată de mama ei. Copilul este acum implicat în toate activitățile, are relații bune atât cu băieții, cât și cu fetele, este afectuoasă cu personalul, este veselă, zâmbitoare și își dorește să progreseze.

H.R., H.A. și H.S. s-au alăturat centrului la 27 mai 2019. Tatăl lor le-a abuzat fizic, iar fetele nu au reușit să treacă peste această traumă și, prin urmare, nu doresc să păstreze legătura cu el. Își iubesc mama foarte mult, sunt atașați de ea, face parte din viața lor, îi vizitează, vorbesc la telefon. Tinerii au beneficiat de o serie de ședințe de consiliere psihologică pentru a depăși traumele suferite. Ei sunt înscriși la școală și după aproximativ doi ani sunt mai calmi, vorbesc deschis despre problemele lor, participă la activitățile centrului și obțin rezultate foarte bune la școală. Fetele au spus că de când se află în centru se simt în siguranță.

I.D. A fost dus la centrul de primire în regim de urgență la 13 ianuarie 2020. Mătușa lui a fost acuzată de pornografie și agresiune sexuală și se află în prezent în închisoare. Băiatul are probleme de comportament ca urmare a traumei suferite, lipsește des de la școală, este dezinteresat, se implică doar în activități care îi plac, dar numai pentru câteva minute. Atrage atenția mai ales prin lucruri negative. Are parte de consiliere psihologică, vizite lunare la un psihiatru pentru copii, medicație, dar schimbările pozitive sunt de scurtă durată, afirmând adesea că nu dorește cu adevărat să se schimbe.

Pandemia a pus o povară grea asupra educatorilor

Copiii ajung în instituție traumatizați și, după cum arată exemplele prezentate, procesul de recuperare este de lungă durată. În timpul pandemiei, sarcinile educatorilor s-au înmulțit, ei trebuind nu doar să aibă de grijă de copii, ci și să-i sprijine în procesul de învățare în timpul educației online. În cadrul instituțiilor sunt angajate persoane de specialitate. Tratamentul pe care aceștia îl oferă copiilor este mult mai bun pe care îl primesc acasă unde, din păcate, sunt neglijați, înfometați, uneori abuzați, nu frecventează școala, nu au acte de identitate etc.

„Cea mai mare problemă este că, deși mulți oameni știu despre astfel de cazuri, preferă să tacă și să nu vorbească despre asta, în timp ce copilul suferă și se confruntă cu un viitor fără speranță, în timp ce instituția noastră  ar putea să-l salveze”, a declarat senatoarei șeful serviciilor sociale.

În județ există trei centre de plasament, care îngrijesc în total 100 de tineri cu vârste cuprinse între 7 și 26 de ani, două centre de îngrijire de urgență, o casă pentru mame pentru șase persoane și un adăpost pentru victimele violenței domestice. Au fost construite treisprezece case de tip familial pentru 10-12 persoane, dintre care șapte sunt rezervate copiilor cu dizabilități. În plus, au fost înființate trei centre multifuncționale, care găzduiesc 45 de tineri care studiază sau lucrează. În centrul de plasament de tip familial sunt îngrijiți 206 minori, iar 82 de copii cu vârsta sub șapte ani sunt în plasament familial.

Scopul serviciilor sociale este de a oferi copiilor îngrijire familială, educație de calitate, condiții de dezvoltare, respectarea drepturilor copilului și dezvoltarea abilităților de viață independentă prin cooperare și respect reciproc, în vederea integrării tânărului în comunitate.