Sindicaliștii sar la gâtul miniștrilor de resort responsabili de criza energetică – Bode și Popescu

Cea mai puternică confederație sindicală din România, cu prezență inclusiv în județul Sălaj cu cele mai mari sindicate din industrie și administrație, conduși de liderul sindical Laurențiu Ghiuruțan, cere Prefecturii Sălaj printr-o adresă înmânată oficial cu ocazia ședinței Comisiei de Dialog Social, implicarea  la modul serios a Guvernului România în rezolvarea solicitărilor sindicatelor pentru salvarea economiei românești.

Deasemenea vă aducem la cunoștință că că în zilele de 1, 4,5,7,8,26, 29 aprilie în intervalul 11.00-16.00, Cartel Alfa va desfășura mitinguri de protest în fața Guvernului României cu peste 7.000 de participanți.

Considerăm că actuala criză energetică nerezolvată în cel mai scurt timp va genera un adevărat „genocid” asupra locurilor de muncă din fabricile mari consumatoare de energie electrică, unde plata facturilor la energie a depășit fondul de salarizare Ex: Michelin, Tenaris, Altrom Slatina, etc.

---

Către 

Prefectura judetului Sălaj,  

Având în vedere criza majoră economică şi socială pe care o parcurgem în acest moment şi semnalele că aceasta se agravează cu rapiditate în lipsa unor soluţii adecvate, Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel ALFA”, organizaţie sindicală reprezentativă la nivel naţional, consideră urgente discutarea cu partenerii sociali şi adoptarea următoarelor măsuri:

1. Măsuri adecvate pentru gestionarea preţurilor la energie

Actualele măsuri nu rezolvă decât parţial şi temporar problema preţurilor la energie, transferând costurile speculative asupra bugetului public, practic asupra buzunarului cetăţenilor. Setul de măsuri propuse de partnerii sociali încă din luna ianuarie 2022 nu au fost luate în seamă, guvernul urmărind mai degrabă protejarea intereselor specultorilor din piaţă decât interesul cetăţenilor şi funcţionarea economiei.

1. Creşterea urgentă a salariului minim

Preţurile au explodat la toate bunurile de consum, în special cele la alimente şi bunurile de bază, în timp ce veniturile, şi aşa mici ale românilor au rămas pe loc. Rata inflaţiei se apropie de două cifre, în timp ce preţurile la o serie de produse de bază au explodat, înregistrând creşteri şi de 30%.  Este nevoie de creşterea veniturilor la un nivel care să acopere aceste creşteri de preţuri. Acest lucru ar fi benefic şi pentru economie, evitând falimente în lanţ determinate de prăbuşirea puterii de cumpărare a cetăţenilor.

1. Introducerea coeficienţilor de ierarhizare a salariilor

În lipsa contractelor colective de muncă de nivel superior (naţional şi sectorial), datorata si blocajelor din Legea dialogului social (care nu permit încheierea lor), cadrul legislativ privind relaţiile de muncă trebuie completat cu grile de salarizare în funcţie de calificări.

1. Măsuri adecvate de protecţie socială

Salutăm iniţiativa ministerului muncii de a adopta posibilitatea şomajului tehnic pentru întreprinderile a căror activitate este afectată de război şi de consecinţele sale economice. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri mult mai ample pentru a oferi protecţie adecvată celor care îşi vor pierde locurile de muncă în această perioadă din cauza preţului la energie sau situaţiei economice. Valoarea Indicatorului Social de Referinţă trebuie actualizată. Reamintim că există o proiect de lege în Parlament, returnat de preşedintele Iohannis în anul 2020, care prevedea creşterea etapizată a ISR de la 500 lei la 1.200 lei în anul 2023. Valoarea actuală de 525 lei este complet inadecvată în raport cu costurile de trai. La o bază de calcul de 394 de lei, valoarea ajutorului de şomaj este sub 50% din salariul minim, respectiv din ultimul salariu al angajatului, încălcând prevederile Legii 112-1992 (lege prin care este ratificată Convenţia OIM 168/1988).

1. Stoparea experimentelor sociale sub pretextul crizei

Cerem blocarea încercărilor de a distruge sistemele de protecţie socială. În timp de criză, sistemele publice trebuie întărite, nu şubrezite. Aici ne referim la:

• modificarea prevederii adoptate la sfârşitul anului 2021 (Oug 130/2021) prin care era considerată evaziune fiscală dacă angajatorul nu vira contribuţiile reţinute. Sunt salariaţi care constantă că nu sunt asiguraţi când au nevoie de servicii medicale şi tot salariatul este penalizat, prin pierderea dreptului de pensie, pentru perioadele în care statul închide ochii la deturnarea de către unii angajatori a sumelor din contribuţii.
• o altă dovadă clară că se doreşte distrugerea sistemului public de protecţie socială este faptul că s-a mărit cota virată la Pilonul II, fără totuşi să fie clar ce bani se vor plăti din acest sistem, cum şi mai ales dacă pensia din pilonul II va acoperi măcar suma care se pierde din pilonul public (am detaliat subiectul aici);
• scopul urmărit de unii politicieni este dezintegrarea sistemului public de pensii şi ulterior plasarea sa în mâini private, un aspect făcut cât se poate de evident de iniţiativa de modificare a legii prin reducerea cotei de contribuţie de la 25% la 20%, care va determina un deficit uriaş într-un sistem şubrezit de inechităţi; dacă scopul real al măsurii este să lase mai mulţi bani la dispoziţia salariaţilor, de ce nu se aplică reducerea sau eliminarea impozitului, cu acelaşi efect asupra salariului net? Sau aplicarea unei cote de impozitare progresive, cu impozit zero pe veniturile mici? (detalii aici)

1. Întărirea dialogului social.

Pentru a reface încrederea cetăţenilor în guvern şi autorităţi este nevoie de transparenţă, consultare în luarea deciziilor şi comunicarea acestora adecvat către public. Lipsa de încredere în autoritatea publică duce la reacţii imprevizibile ale cetăţenilor, comportamente de panică, care au un efect suplimentar negativ asupra economiei şi societăţii. Constatăm însă că acţiunile guvernului merg în realitate în direcţia opusă, prin modificarea pe ascuns a Legii transparenţei decizionale în administraţia publică (L52/2003). (link)

Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA atrage atenţia că nerezolvarea acestor probleme cu prioritate va conduce la creşterea tensiunilor în rândul populaţei, precum şi la apariţia şi intensificarea conflictelor sociale imprevizibile.

(P)