Un sondaj de opinie realizat de CURS în luna decembrie 2025 conturează o imagine generală dominată de neîncredere, pesimism și presiune economică. Datele indică un climat social tensionat. Percepțiile negative privind direcția țării, funcționarea instituțiilor și evoluția nivelului de trai se suprapun și se alimentează reciproc.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1067 persoane adulte, cu vârsta de 18 ani și peste, prin interviuri față-în-față, la domiciliul respondenților, în perioada 10–19 decembrie 2025.

Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului, conform ultimelor date INS.

Direcția în care se îndreaptă România

Percepția populației privind direcția țării este covârșitor negativă. Trei sferturi dintre români, respectiv 75%, consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 21% apreciază că direcția este una bună, iar 4% nu au o opinie clară. Acest dezechilibru major între evaluările negative și cele pozitive indică un nivel ridicat de nemulțumire socială, specific perioadelor marcate de instabilitate și incertitudine.

Încrederea în personalități politice

Încrederea în liderii politici analizați este, în ansamblu, scăzută, niciuna dintre personalități neîntrunind o majoritate clară de evaluări pozitive. Călin Georgescu este creditat cu multă sau foarte multă încredere de 40% dintre respondenți, însă 54% declară că au puțină sau foarte puțină încredere în acesta. George Simion întrunește 37% încredere multă sau foarte multă, față de 58% evaluări negative, iar Dan Nicușor obține 35% încredere pozitivă și 60% negativă.

Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu niveluri ridicate de neîncredere, 71%, respectiv 70%, în timp ce doar un sfert dintre respondenți declară că au multă sau foarte multă încredere în ei. Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de respingere, cu 80% evaluări negative și doar 16% pozitive. În același timp, pentru Ciprian Ciucu, Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă se remarcă un nivel semnificativ de necunoaștere publică, de până la 22%, ceea ce indică o vizibilitate încă limitată la nivel național. Per ansamblu, datele reflectă un deficit de lideri politici percepuți ca fiind credibili și capabili să coaguleze încrederea majorității populației.

Imaginea instituțiilor

Evaluarea instituțiilor publice și sociale evidențiază o polarizare clară. Instituțiile asociate cu siguranța și stabilitatea se bucură de cea mai bună imagine: Armata este apreciată pozitiv de 81% dintre respondenți, Biserica de 76%, iar Pompierii de 65%. Uniunea Europeană are, de asemenea, o percepție favorabilă majoritară, cu 55% opinii bune sau foarte bune.

La polul opus, instituțiile politice și cele ale justiției sunt evaluate preponderent negativ. Justiția este apreciată pozitiv de doar 24% dintre respondenți, Parlamentul de 25%, Guvernul și Curtea Constituțională de câte 26%. Televiziunile au, de asemenea, o imagine deteriorată, 62% dintre respondenți declarând o părere proastă sau foarte proastă. Aceste rezultate indică o ruptură accentuată între cetățeni și instituțiile percepute ca fiind responsabile de actul de guvernare.

Intenția de vot la alegerile parlamentare

În scenariul unor alegeri parlamentare organizate duminica viitoare, Alianța pentru Unitatea Românilor ar obține 35% din voturi, detașându-se clar de celelalte formațiuni. Partidul Social Democrat este creditat cu 22%, iar Partidul Național Liberal cu 19%. Uniunea Salvați România ar obține 9%, în timp ce UDMR și SOS România sunt cotate fiecare cu 5%. Distribuția intențiilor de vot sugerează o fragmentare accentuată a scenei politice și o capitalizare a nemulțumirii sociale de către formațiunile percepute ca anti-sistem.

Evaluarea măsurilor economice ale Guvernului

Opinia publică este divizată în ceea ce privește măsurile economice adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Patru din zece respondenți, respectiv 41%, consideră că unele dintre aceste măsuri trebuiau luate, iar altele nu, indicând o susținere parțială și nuanțată. În același timp, 26% apreciază că deciziile au fost justificate și necesare, în timp ce un procent identic, 26%, le consideră nejustificate și nenecesare. Datele arată mai degrabă o lipsă de consens decât o validare clară a politicilor economice.

Impactul măsurilor asupra populației

Majoritatea populației resimte direct efectele măsurilor economice. 56% dintre respondenți declară că impactul asupra lor și a familiei este foarte mare, iar alți 26% spun că este mare. Astfel, peste opt din zece români percep un impact semnificativ, ceea ce explică nivelul ridicat de nemulțumire și anxietate economică evidențiat în celelalte rezultate ale sondajului.

Evoluția situației financiare personale

În ultimele 12 luni, percepția asupra situației financiare personale este dominată net de deteriorare. 35% dintre respondenți spun că situația lor s-a înrăutățit într-o oarecare măsură, iar 23% afirmă că s-a înrăutățit semnificativ, ceea ce înseamnă că 58% resimt un recul financiar în ultimul an. În același timp, 30% declară că situația a rămas la fel, dar nu sunt mulțumiți, semn că stagnarea este percepută mai degrabă ca presiune și blocaj decât ca stabilitate. Doar 4% spun că situația a rămas la fel și sunt mulțumiți, iar îmbunătățirile sunt marginale: 4% raportează o îmbunătățire într-o oarecare măsură și 2% o îmbunătățire semnificativă. Proporția de non-răspuns este redusă, 2%, ceea ce indică o opinie relativ clar conturată pe acest subiect.

Așteptări privind evoluția prețurilor

Așteptările populației privind evoluția prețurilor sunt predominant negative. Peste jumătate dintre respondenți, respectiv 51%, anticipează creșteri semnificative ale prețurilor în următorul an, iar alți 33% se așteaptă la creșteri moderate. Doar 9% cred că prețurile vor rămâne la același nivel, iar 2% anticipează scăderi. Acest nivel ridicat al așteptărilor inflaționiste indică o lipsă de încredere în stabilitatea economică pe termen scurt.

Sondajul CURS realizat în decembrie 2025 indică o stare de nemulțumire socială profundă și coerent articulată, alimentată în principal de deteriorarea percepută a situației economice personale. Majoritatea populației resimte fie un regres financiar direct, fie o stagnare nesatisfăcătoare, iar acest context se reflectă într-o evaluare negativă accentuată a direcției generale a țării. Faptul că 58% dintre români declară că situația lor financiară s-a înrăutățit în ultimele 12 luni, iar alți 30% afirmă că a rămas la fel, dar sunt nemulțumiți, conturează un climat dominat de presiune economică, insecuritate și lipsă de perspectivă.

Această realitate economică este dublată de neîncrederea ridicată în instituțiile politice și de guvernare, care contrastează puternic cu nivelurile ridicate de încredere acordate instituțiilor percepute ca fiind neutre sau de protecție. În plan politic, nemulțumirea socială se traduce printr-o redistribuire a intențiilor de vot în favoarea formațiunilor percepute ca alternative la sistemul actual, în timp ce liderii politici analizați nu reușesc să coaguleze o susținere majoritară.

În ansamblu, datele sugerează că România traversează o perioadă de tensiune socială latentă, în care percepția degradării nivelului de trai, combinată cu așteptări inflaționiste puternic negative, creează premisele unei instabilități politice și electorale accentuate pe termen scurt.