Vestigii arhologice pe traseul Autostrăzii Transilvania

Pe trei din loturile Autostrăzii Transilvania care traversează zona Sălajului s-au descoperit vestigii importante cu relevanță deosebită la nivel regional și chiar european, din neolitic și până în evul mediu, potrivit Adevărul. 

„Dacă în anul 2004 studiul arheologic preliminar elaborat pentru obiectivul de infrastructură rutieră Autostrada Transilvania prezenta informații despre siturile arheologice cunoscute în literatura de specialitate, cercetările aprofundate de teren din 2017, respectiv 2021, au pus în evidență mai multe puncte de interes arheologic”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Atât siturile arheologice cunoscute, cât și cele recent identificate au surprins prin complexitatea și varietatea descoperirilor, care sunt importante nu doar prin materiale arheologice, ci și ca informații cu privire la modul de organizare și activitățile practicate de comunitățile umane din diferite perioade istorice.

Vestigii din neolitic până în evul mediu

Siturile, pe baza materialelor arheologice descoperite, au fost datate în epoca neolitică, epoca bronzului, prima epocă a fierului, epoca romană și evul mediu.

„Echipele implicate în cercetarea arheologică aparțin Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău, Institutului de Arheologie și Istoria Artei din Cluj, Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj și Muzeului Județean Satu Mare. Aceștia au depus eforturi pentru cercetarea unui număr de 24 de situri arheologice aflate pe secțiunile dintre localitățile Mihăiești – Topa Mică – Românași”, susțin reprezentanții CNAIR.

Materialele arheologice prelevate, unele dintre ele inedite, au fost inventariate și până la această dată au făcut obiectul unor articole, dar și al unei expoziții vernisate la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău intitulate „Prezent și trecut. Infrastructură și Arheologie“.

În postare se menționează colaborarea instituțională care a determinat în anul 2019, printr-un efort conjugat al arheologilor și inginerilor, reconfigurarea nodului rutier din zona Sutor, astfel încât să nu fie afectată latura de nord-est a castrului roman.

„Salvarea castrului roman, într-o zonă cu bogate vestigii arheologice, a determinat însă afectarea așezării civile care deservea castrul roman, dar informațiile obținute printr-o cercetare arheologică minuțioasă sunt surse pentru înțelegerea modului de organizare și funcționare a unei astfel de structuri în Dacia Romană”, concluzionează reprezentanții CNAIR.

Cele mai importante descoperiri – la Zăuan, Săncraiul Silvaniei și Sutor

Arheologul Ioan Bejinariu, cercetător la Muzeul Județean de Artă și Istorie Zalău, susține că pe trei din loturile de autostradă care traversează zona Sălajului s-au descoperit vestigii importante cu relevanță deosebită la nivel regional și chiar european. Zona de sud-est a Sălajului este o „pată albă” din punct de vedere arheologic, a mai spus cercetătorul.

„Este vorba despre descoperirile din Zăuan – Dâmbu Spânzuraților, unde s-a găsit un sit arheologic format din aproximativ 400 de complexe din mai multe etape din neolitic. Cele mai interesante sunt descoperirile ce constau într-o serie de locuințe, gropi și morminte de incinerație din perioada scitică, din a II-a jumătate a secolului al 7-lea înainte de Hristos”, a susținut arheologul.

El a subliniat importanța mormintelor scitice dată de inventarul metalic. „Sunt morminte de războinici cu o serie arme păstrate în condiții bune”, a arătat acesta.

Un alt sit important se află la hotarul localității Sâncraiul Silvaniei din Sălaj. „S-au păstrat extraordinar de bine o serie de structuri caracterizate prin prezența lemnului. Este vorba despre o serie de gropi de provizii ce au pereți căptușiți cu o împletitură de nuiele de alun, care seamănă cu tehnica folosită de cei ce fac coșuri de nuiele la țară”, a precizat Bejinariu.

De asemenea, aici s-au descoperit o serie de structuri rectangulare posibil gropi de provizii sau fântâni cu pereți căptușiți scânduri de lemn de stejar în tehnica cozii de rândunică.

De asemenea, în localitatea Sutor din Sălaj s-au descoperit urme de locuire datând din mai multe perioada, din epoca bronzului (două etape), perioada dacică și cea post-romana, a precizat arheologul.

„De departe, cele mai importante descoperiri sunt cele ce atestă în premieră în această parte a Transilvaniei prezența comunităților de tip „noua”. Acest lucru e dovedit inclusiv prin cercetarea cenușarului, o zonă destinată activităților economice, o structură specifică acestor comunități est-carpatice. Din cenușar s-a găsit o cantitate importantă de ceramică, piese din lut ars cu diferite destinații, dar în general destinate prelucrării firelor și fibrelor, după cum se vede sunt foarte mute fusaiole”, precizează Bejinariu.

De asemenea, foarte importante sunt piesele din bronz sau os ce atestă una dintre ocupațiile frecvent dovedite în aceste structuri de tip cenușar, anume prelucrarea pieilor de animale.

Cea mai mare zonă cercetată într-un sit roman civil

Cercetătorul Vlad-Andrei Lăzărescu, de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca, a susținut că specialiștii clujeni au cercetat zona civilă din jurul vicusului (așezare) militar din zona castrului de la Sutor.

„Cercetările s-au derulat pe o suprafață de trei hectare, fiind o șansă unică pentru arheologia din Dacia Porolissensis, fiind până acum cea mai mare suprafață cercetată arheologic într-un sit roman civil”, a spus acesta.

Cercetătorii au identificat atât drumul imperial dintre colonia Napoca și Porlisum, cel mai nordic centru militar al provinciei, cât și o a doua arteră care unea castrul Bologa de drumul principal ce traversa provincia Dacia Porolissensis.

„Am descoperit material arheologic important, dintre care un fragment de diplomă militară, un brevet primit de fiecare soldat odată cu terminarea serviciului militar; o statuetă aproape unicat, sub formă de opaiț, și un picior de vas cu rol cultic în care se ardeau diverse ofrande închinate zeilor”, mai spune cercetătorul clujean.