COINCIDENȚĂ sau NU !? Judecătorul Marian Vlad-Valentin trăiește în același oraș Oradea, cu avocatul inculpatului, Răzvan Doseanu

Coincidență sau nu, judecătorul Marian Vlad-Valentin, cel care a dat sentința scandaloasă în dorasul accidentului mortal de la Sâg, trăiește în același oraș – Oradea, unde trăiește și avocatul inculpatului Olariu Andreas, av. Răzvan Doseanu. 

Așa se face că judecătorul Marian Vlad-Valentin a fost transferat din Oradea la Judecătoria Șimleu Silvaniei unde a judecat pe fond dosarul penal în care Olariu Andreas era acuzat de 4 infracțiuni comise în 26 decembrie 2017 când băut fiind, fără permis de conducere a condus un autoturism cu care a provocat un accident mortal – Ispas Alex a decedat la spital, iar alți doi tineri au fost grav răniți.

Familia inculpatului Olariu Andreas l-au angajat avocat tocmai pe Răzvan Doseanu, care trăiește tot în Oradea, la fel ca și judecătorul Marian Vlad.

Azi, 13 ianuarie, judecătorul orădean a dat o sentință care a scandalizat un județ întreg. Inculpatul Olariu Andres a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani cu suspendare, deși a omorât un tânăr.

O judecătoare din Bihor a oferit mai multe declarații în interviuri acordate Newsweek vorbind despre „reţele de interese din justiţia locală” din Bihor, din care ar fi făcut parte și avocatul orădean Răzvan Doseanu.

Citește și INCREDIBIL! Judecătoria Șimleu condamnă cu suspendare minorul care a provocat un accident mortal în Sâg


Judecătoarea Crina Muntean a fost sancționată de CSM pentru declarațiile făcute. Aceasta a ajuns în anchetă disciplinară ca urmare a unor sesizări înaintate Inspecţiei Judiciare de avocaţii Răzvan Doseanu şi Cristian Domocoş, cel din urmă fostul decan al Baroului Bihor, după mai multe declaraţii pe care judecătoarea le-a făcut în interviuri acordate publicaţiei Newsweek, la scurt timp după trimiterea ei în judecată disciplinară pentru alte abateri.

În declaraţiile publicate, judecătoarea a pus situaţia ei pe seama unei „reţele de interese din justiţia locală” din Bihor, reactivate pentru înlăturarea sa din funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi. Printre cei nominalizaţi ca făcând parte din „reţeaua de interese”, judecătoarea i-a nominalizat pe avocatul orădean Răzvan Doseanu, pe soţia acestuia, Loredana Doseanu, judecător în cadrul Curţii de Apel Oradea, pe preşedinta Tribunalului Bihor, Carmen Domocoş, şi pe soţul acesteia, avocatul Cristian Domocoş, fostul decan al Baroului Bihor.

„Există posibilitatea obiectivă ca aceste persoane să îşi procure avantaje  reciproc, disimulat sub demersuri administrative, sub pretexte de „normalizare“ a justiţiei, practic soţia avocatului Doseanu, doamna judecător Loredana Doseanu, să ofere soluţii avantajoase avocatului Cristian Domocoş, soţul doamnei preşedinte Carmen Domocoş, iar preşedintele Tribunalului Bihor, doamna judecător Carmen Domocoş, „să ofere“ avocatului Răzvan Doseanu un judecător de drepturi şi libertăţi agreat de aceasta”, a explicat Crina Muntean într-unul din interviuri.

În anchetă

La scurt timp după apariţia interviurilor, decanul Baroului de avocaţi Bihor, Cristian Domocoş, iar ulterior şi avocatul Răzvan Doseanu, au sesizat Inspecţia Judiciară.

„Aceste interviuri nu au alt scop decât decredibilizarea întregii justiţii de la nivelul Tribunalului Bihor şi a Curţii de Apel Oradea, dar şi de la nivel naţional”, se arată în sesizarea avocatului Doseanu.

Inspecţia Judiciară a finalizat ancheta în caz pe 20 decembrie, anul trecut, când a şi înaintat raportul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a CSM, cu propunere de sancţionare iar potrivit rezoluţiei, deşi statutul de magistrat nu o privează  pe judecătoare de dreptul la libera exprimare, ea avea obligaţia de a-şi prezenta opiniile cu moderaţie şi reţinere.

În loc de asta, au explicat inspectorii, judecătoarea a făcut declaraţii care „generează grave îndoieli în ceea ce priveşte imparţialitatea sau chiar independenţa acestora, afectând demnitatea lor în profesie şi în societate şi actul de justiţie în general”, iar afirmaţiile ei, exprimările dar şi modalitatea în care le-a prezentat „constituie atât o manifestare contrară demnităţii funcţiei”, cât şi „de natură a aduce atingere probităţii profesionale şi prestigiului justiţiei”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *