Reprezentații Guvernului s-au întors de la Bruxelles și pregătesc reducerea cheltuielilor bugetare pentru a rezolva problema deficitului bugetar. Măsurile pregătite de guvern înseamnă reducerea unor sporuri de care s-au bucurat bugetarii, dar și mai multe concedieri în instituțiile publice.

Măsurile pe care ar urma să le adopte guvernul sunt încă în dezbatere în interiorul coaliției de guvernare, dar intențiile sunt clare: mai puține beneficii și locuri de muncă în instituțiile statului.

Concedieri în instituțiile statului

Guvernul condus de Marcel Ciolacu își propune ca, până la 1 ianuarie 2024, să reducă cu minim 30% numărul secretarilor de stat, consilierilor de stat, subsecretarilor de stat, vicepreședinților și a altor funcții asimilate acestora, arată economica.net după ce a consultat draftul proiectului pe care îl dezbate Guvernul.

În ultimii ani, România a ajuns să aibă peste 200 de secretari de stat, un număr record în ministere. Salariul de bază al unui secretar de stat  este de 16.000 de lei, la care se adaugă alte sporuri și beneficii. Unele ministere, precum Transporturi sau Proiecte Europene, au chiar 7 secretari de stat fiecare.

De asemenea, Guvernul intenționează să reducă cu 50% numărul de posturi din cadrul cabinetului respectiv cancelariei și numărul de posturi din cadrul autorităților/instituțiilor publice de interes local. Funcția de șef de birou, atât de frecventă în ultimii ani, va fi desființată din toate autoritățile și instituțiile publice.

Domeniul culturii, cel mai afectat

Instituțiile publice cu mai puțin de 50 de posturi aprobate și ocupate efectiv vor fi ori comasate, ori desființate. Acestea nu mai pot funcționa în următorii ani, iar cel mai afectat va fi domeniul cultural, după cum a explicat Raluca Turcan, ministrul culturii. Din această comasare sau desființare ar trebui să rezulte o reducere de 15% a personalului și cheltuielilor de funcționare. Prin urmare, cel puțin 15% din angajații din aceste instituții publice își vor pierde locul de muncă în următoarele luni, dacă guvernul va adopta acest proiect de lege.

„Peste 61% din instituţiile publice de cultură vor fi desfiinţate prin aplicarea acestor măsuri. (…) Majoritatea autorităţilor publice locale nu au instituţii publice de cultură cu peste 50 de salariaţi, astfel că vor trebui să le comaseze (teatru, muzeu, ansamblu popular etc.) şi să reducă cu cel puţin 15% din personal (actori, muzeografi, dansatori etc.)”, a precizat Raluca Turcan.

Guvernul își propune să stabilească un prag de 8%, din numărul total de posturi, pentru funcțiile de conducere. Se încearcă evitarea situației în care, într-o instituție publică, sunt mai mulți șefi decât persoane care execută.

Guvernul intenționează să reducă cu 15% și numărul de posturi și cheltuielile de funcționare din Direcțiile de Sănătate Publică (DSP), cele Sanitar-Veterinare și cele pentru agricultură. În timpul pandemiei, DSP-urile au făcut numeroase angajări și au beneficiat și de sporuri uriașe.

Indiferent sub ce formă vor fi adoptate aceste măsuri, guvernul pare pregătit să reducă cheltuielile bugetare, chiar dacă asta înseamnă concedieri în unele instituții ale statului.

Mai puțini bani pentru bugetari

În același timp, guvernul intenționează să reducă și beneficiile de care s-au bucurat bugetarii. Printre primele măsuri ar fi eliminarea voucherelor de vacanță pentru bugetarii cu salarii mai mari de 8.000 de lei net pe lună. Voucherele de vacanță vor fi de 1.600 de lei.

Sporul pentru condiții periculoase ar urma să fie redus la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.000 de lei brut pe lună. Se limitează la 500 de lei decontul pentru telefon mobil și la 25 de lei decontul pentru abonamentul lunar.

Guvernul intenționează să limiteze și multe alte salarii ale conducătorilor de companii de stat. Aceștia ar urma să aibă un salariu care nu poate fi de 3 ori mai mare decât salariul mediu brut al țării. Companiile care nu au datorii pot oferi un salariu de 6 ori mai mare decât salariul mediu brut.

Coaliția de guvernare are în vedere și salariile uriașe de la ANRE, ANCOM sau ASF. Proiectul intenționează să limiteze salariile șefilor acestor companii la 6 salarii de ministru, brut. În prezent, șeful ANRE un salariu anual de 145.000 de euro, adică circa 12.000 euro/lună. Salariul de bază al ministrului energiei este de circa 4.000 euro/lună.

Proiectul aflat în dezbatere își propune să limiteze parcul de mașini al companiilor, dar și valoarea noilor achiziții. Instituțiile și companiile nu vor mai putea face achiziții fără să se uite cu atenție la buget.

Taxe pentru multinaționale și microîntreprinderi

Guvernul pregătește și noi taxe pentru multinaționale. Pentru a evita situația în care multinaționalele scot profitul din România fără să plătească impozitul de 16%, guvernul pregătește o taxă de 1% pe cifra de afaceri. Prin urmare, toate companiile mari vor fi obligate să plătească 16% impozit pe profit sau 1% din cifra de afaceri dacă nu declară profitul.

„După negocieri extrem de dure premierul Ciolacu a impus în Coaliție impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru acele companii multinaționale care prin celebrul deja mecanism de optimizare fiscală exportau practic tot profitul în paradisuri fiscale”, a anunțat senatorul PSD Daniel Zamfir.

România s-a angajat în PNRR să facă și o reformă pentru microîntreprinderi. Guvernul își propune să crească taxele pentru acestea, însă nu există o decizie în coaliția de guvernare. România nu-și permite să rateze această reformă deoarece ar pierde banii din PNRR și ar rămâne cu proiectele blocate.

În interiorul coaliției de guvernare se duc negocierile pentru versiunea finală a acestor reforme și măsuri de austeritate. Guvernul condus de Marcel Ciolacu trebuie să prezinte proiectul în următoarele săptămâni, deoarece România riscă să termine anul cu un deficit bugetar mai mare decât cel din 2022.