IPJ Sălaj anunță că agresorii din Sălaj vor avea curând dispozitive electronice de supraveghere
Conform Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice (republicată) ocrotirea şi sprijinirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale, bazată pe prietenie, afecţiune şi întrajutorare morală şi materială a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes national, statul român, prin autorităţile competente, are rolul de a elabora şi implementa politici şi programe destinate prevenirii şi combaterii violenţei domestice, precum şi protecţiei victimelor violenţei domestice.
În considerarea acestui rol, prin acest act normative s-a instituit ordinul de protecţie provizoriu (care se emite de către polițist) şi ordinul de protecţie (care se emite de către instanța de judecată).
Ordinul de protecţie provizoriu se emite de către poliţiştii care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică.
Poliţiştii constată existenţa riscului iminent pe baza evaluării situaţiei de fapt care rezultă din probele obţinute și formularul de evaluare a riscului.
În cazul în care, ca urmare a evaluării situaţiei de fapt, se constată că nu sunt întrunite condiţiile pentru emiterea ordinului de protecţie provizoriu, poliţiştii au obligaţia de a informa persoanele care susţin că sunt victime ale violenţei domestice cu privire la posibilitatea formulării unei cereri pentru emiterea unui ordin de protecţie de la instanță.
Prin ordinul de protecţie provizoriu emis de polițist se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecţie:
– evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
-reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa comună, după evacuarea agresorului;
– obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
– obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.
Ordinul de protecţie provizoriu va cuprinde şi menţiunea că încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Dacă prin ordinul de protecţie provizoriu s-a luat măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta nu are asigurată cazarea din altă sursă, va fi informat și orientat către centrele rezidenţiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost sau adăposturile de noapte, gestionate de autorităţile administraţiei publice locale, sau orice alt loc adecvat. În situaţia în care agresorul solicită cazarea într-un centru rezidenţial din categoria celor menţionate mai sus, acesta va fi condus de către echipa mobilă (echipa mobilă = reprezentanți ai serviciului public de asistență socială).
Obligaţiile şi interdicţiile dispuse împotriva agresorilor prin ordinele de protecţie provizorii devin obligatorii imediat după emiterea acestora, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen.
Perioada de 5 zile se calculează pe ore, adică 120 de ore de la momentul la care s-a emis ordinul de protecţie provizoriu.
Ordinul de protecţie provizoriu se comunică agresorului şi victimei.
Ordinul de protecţie provizoriu se înaintează de către unitatea de poliţie din care face parte poliţistul care l-a emis, pentru confirmare, parchetului de pe lângă judecătoria competentă în a cărei rază teritorială a fost emis, în termen de 24 de ore de la data emiterii.
Procurorul de la parchetul competent decide cu privire la necesitatea menţinerii măsurilor de protecţie dispuse de organul de poliţie în termen de 48 de ore de la emiterea ordinului de protecţie provizoriu.
În cazul în care constată că nu mai este necesară menţinerea măsurilor de protecţie dispuse, procurorul poate dispune motivat încetarea măsurilor de protecţie, cu menţionarea momentului de la care acestea încetează. Procurorul comunică acest lucru de îndată unităţii de poliţie care a înaintat ordinul de protecţie provizoriu, care ia măsuri pentru informarea imediată a persoanelor ce făceau obiectul acestuia.
Dacă procurorul confirmă necesitatea menţinerii măsurilor de protecţie dispuse de organul de poliţie prin ordinul de protecţie provizoriu, va aplica o rezoluţie cu caracter administrativ pe exemplarul original al acestuia.
Procurorul va înainta apoi ordinul de protecţie provizoriu (OPP cu o durată de 5 zile), însoţit de documentele care au stat la baza emiterii şi confirmării acestuia, judecătoriei competente în a cărei rază teritorială a fost emis, însoţit de o cerere pentru emiterea ordinului de protecţie (OP cu o durată de maxim 6 luni).
Durata iniţială (de 5 zile) pentru care a fost dispus OPP se prelungeşte, de drept, cu durata necesară îndeplinirii procedurii judiciare de emitere a ordinului de protecţie OP, cu informarea agresorului despre acest fapt.
Ordinul de protecţie provizoriu (OPP) poate fi contestat la instanţa de judecată competentă în termen de 48 de ore de la comunicare.
Înțelegând importanța prevenirii și combaterii violenței în familie, legiuitorul a adoptat, Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale, aici fiind reglementată înființarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), care se utilizează, printre altele în cazul aplicării ordinului de protecţie provizoriu şi ordinului de protecţie, precum și ordinului european de protecţie, în cazul în care România este stat emitent.
Conform H.G. nr.1025/2022 pentru stabilirea aspectelor tehnice și organizatorice privind funcționarea în sistem-pilot, precum și a celor privind operaționalizarea Sistemului informatic de monitorizare electronică, monitorizarea electronică se aplică în sistem-pilot, etapizat, prima etapă – în perioada 2022-2023 – la nivelul municipiului București și al județelor Iași, Mureș și Vrancea, iar începând cu 1 ianuarie 2024, în cea de-a doua etapă sunt incluse alte 20 de județe, printre ele numărându-se și județul Sălaj.
În cazurile semnalate de violență în familie, polițiștii se deplasează la fața locului și întocmesc un formular de evaluare a riscului, în funcție de rezultatul acestuia, emit sau nu un ordin de protecție provizoriu. În completarea măsurilor de protecție a victimei, la solicitarea acesteia, polițistul va verifica dacă sunt îndeplinite condițiile pentru ca agresorul să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere (brățară). Polițistul va monta apoi, pe piciorul agresorului, dispozitivul, care se asociază cu două telefoane (al agresorului și al victimei). Pentru montarea dispozitivului nu este necesar acordul agresorului!
După verificarea funcționalității dispozitivelor, monitorizarea acestora (brățara și cele 2 telefoane) se va realiza prin intermediul Sistemului informatic de monitorizare electronică, aplicația în care sunt generate toate alertele.
Pentru gestionarea fiecărei alerte, polițiștii apelează atât victima, cât și agresorul, pentru a afla care este starea de fapt, dirijând în același timp un echipaj la fața locului.
Utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare. Utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecția integrității fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea și contracararea unui eventual contact fizic între victima violenței domestice și agresor, sau pe viitor, respectarea regulilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu și a supravegherii la distanță.
Monitorizarea se va realiza automat, fără intervenție umană, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea.
Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli și proceduri de monitorizare, alertare și intervenție, prin partajarea informațiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive, prin eliminarea intervenției umane, acolo unde este posibil, și înlocuirea acesteia cu reguli obiective.
După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere nu va avea acces la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic. Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi posibilă asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare, prin preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei și transmiterea acestora, împreună cu alte date de intervenție, către dispeceratul S.I.M.E. și S.N.U.A.U. 112 și astfel, către cel mai apropiat organ de ordine publică, pentru intervenție.
Dispozitivul electronic de supraveghere, pentru persoana supravegheată, în cazul aplicării ordinului de protecție provizoriu și ordinului de protecție, al aplicării ordinului european de protecție, control judiciar și control judiciar pe cauțiune, executării măsurii arestului la domiciliu, supravegherii la distanță, este alcătuit dintr-o componentă de tip brățară, care va fi atașată la glezna sau, prin excepție, la brațul persoanei.
Dispozitivul electronic de supraveghere va avertiza persoana supravegheată de producerea unei alerte. Alertele vizate sunt alerta de apropiere, alerta de părăsire neautorizată a imobilului, alerta de depășire neautorizată a unui perimetru stabilit (zona de incluziune), alerta de intrare neautorizată într-un perimetru stabilit (zona de excluziune), alerta de atingere a nivelului critic de descărcare a acumulatorului și altele.
1. INFRACȚIONALITATEA SESIZATĂ PRIVIND VIOLENȚA DOMESTICĂ |
Din analiza datelor statistice privind infracțiunile sesizate în 11 luni 2023, rezultă faptul că la nivel județului Sălaj, numărul faptelor penale care constituie și fapte de violență domestică a crescut față de perioada similară a anului 2022 cu 65 fapte, de la 313 (11 luni 2022) la 378 de fapte (11 luni 2023).
După natura faptelor penale sesizate, situația se prezintă astfel:
Creșteri comparativ cu 11luni 2022, au înregistrat următoarele genuri de infracțiuni:
- Lovire sau alte violențe de la 184 la 227 (+26 fapte/+16,35%)
- Rele tratamente aplicate minorului de la 0 la 1(+1 fapte/+100%)
- Hărțuire de la 0 la 2(+2 fapte/+200%)
- Folosirea unui minor în scop de cerșetorie, de la 11 la 23 (+12 fapte/+220%);
- Viol, de la 2 la 5(+3 fapte)
- Violare de domiciliu de la 0 la 2 (+2 fapte/+200%);
- Abandonul de familie de la 41 la 42(+1 fapte/+3,36%)
- Violare de domiciliu de la 1 la 3 (+2/+200%)
- Nerespectarea măsurii încredintării minorului de la 4 la 7(+3/+42,86%),
- Infractiuni prevăzute de Legea nr. 217/2003=28 (+2 față de 11 luni 2022), din care;
- Prevăzute de art. 47 alin 1(nerespectarea O.P)=21 (+1)
- Prevăzute de art. 47 alin 2(nerespectarea O.P.P) = 7(+1)
Scăderi comparativ cu perioada similară a anului 2022, au fost înregistrate la următoarele genuri de infracțiuni:
- Amenințarea, de la 37 la 35 (- 2 fapte)
- Santajul de la 1 la 0;
- Lipsirea de libertate in mod ilegal de la 1 la 0;
- Impiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu, de la 1 la 0
După locul comiterii, situația se prezintă astfel: · 162 în mediul urban 44,35% · 217 în mediul rural 55,65% · 220 la domiciliu 58,20% · 116 în spațiul public, 30,69 %. |
2. ORDINELE DE PROTECŢIE |
La începutul anului 2023 existau în lucru 26 de ordine de protecție, în primele 11 luni 2023 au fost emise de către instanțele judecătorești 73 de ordine de protecție, 32 din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecție provizorii.
Din cele 73 de O.P, 65 au fost emise la solicitarea victimelor, 6 la solicitarea procurorului și 2 la solicitarea unor instituții abilitate.
În ceea ce privește punerea în executare a ordinelor de protecție, în primele 11 luni ale anului 2023 au fost soluționate 72 de ordine de protecție, din care 65 la expirarea termenului legal sau a duratei măsurilor dispuse, 6 revocate la solicitarea victimei, iar 1 reprezentând alte revocări.
La începutul lunii decembrie 2023, la nivelul I.P.J Sălaj au rămas în lucru 27 de ordine de protectie, dintre care 21 la solicitarea victimei, 5 la solicitarea procurorului și 1 la solicitarea altor instituții abilitate.
Referitor la nerespectarea ordinului de protecție (conform art. 47, alin. 1 din Legea nr. 217/2003 R pentru prevenirea și combaterea violenței domestice) au fost sesizate 21 de infracțiuni, dintre care 8 în mediul urban și 13 în mediul rural.
3. ORDINELE DE PROTECŢIE PROVIZORII |
În primele 11 luni ale anului 2023, la nivel județean, au fost emise 103 ordine de protecție provizorii, 32 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție.
Din totalul ordinelor de protecție provizorii emise (103), 102 au fost emise la solicitarea victimelor, iar 1 la solicitarea altor persoane, nefiind niciunul la solicitarea O.N.G.-urilor. Din totalul ordinelor de protecție provizorii emise, 82 au fost confirmate de procuror (79,61%), iar 21 dintre acestea fiind infirmate (20,39%).
Referitor la nerespectarea ordinului de protecție provizoriu (conform art. 47, alin. 2 din Legea nr. 217/2003 R pentru prevenirea și combaterea violenței domestice) au fost sesizate 7 infracțiuni, 3 în mediul urban și 4 în mediul rural.
INDICATORI | TOTAL | URBAN | RURAL | |||||
TOTAL URBAN | siguranță publică |
proximitate | investigații criminale | alte structuri | ||||
Intervenţii ale poliţiştilor la cazuri de violenţă domestică – TOTAL | 741 | 315 | 276 | 33 | 6 | 426 | ||
Intervenții, ca urmare a sesizărilor formulate prin SNUAU 112 | 658 | 258 | 246 | 9 | 3 | 400 | ||
– cu risc iminent | 152 | 57 | 51 | 5 | 1 | 95 | ||
– victima a refuzat emiterea OPP ** | 76 | 28 | 28 | 48 | ||||
– OPP emise | 76 | 29 | 23 | 5 | 1 | 47 | ||
– fără risc iminent | 480 | 185 | 179 | 4 | 2 | 295 | ||
– la care nu a fost completat formularul de evaluare a riscului *** | 26 | 16 | 16 | 10 | ||||
– situații în care a fost solicitată echipa mobilă prev. în OMMJS 2525/2018 | ||||||||
Intervenţii, ca urmare a sesizărilor formulate altfel decât prin SNUAU 112 | 83 | 57 | 30 | 24 | 3 | 26 | ||
– cu risc iminent | 41 | 25 | 14 | 11 | 16 | |||
– victima a refuzat emiterea OPP ** | 14 | 11 | 7 | 4 | 3 | |||
– OPP emise | 27 | 14 | 7 | 7 | 13 | |||
– fără risc iminent | 42 | 32 | 16 | 13 | 3 | 10 | ||
– la care nu a fost completat formularul de evaluare a riscului *** | ||||||||
– situații în care a fost solicitată echipa mobilă prev. în OMMJS 2525/2018 | 1 | 1 | 1 |