Guvernul condus de Ilie Bolojan riscă să ducă România spre o nouă recesiune la finalul acestui an, dacă nu ia măsuri care să stimuleze creșterea economică. Rezultatele actualei guvernări sunt unele negative, care arată că toate sectoarele economice și industriale au fost grav afectate.

În 2025, premierul Ilie Bolojan spunea că 2026 ar trebui să fie un an mai bun decât cel precedent, însă datele arată că românii suferă tot mai mult, se văd cu veniturile reduse, consumă mai puțin și se îndatorează mai mult.

„Dacă respectăm cursul stabilit, 2026 ar trebui să fie un an mai bun pentru toți cetățenii. Le mulțumesc tuturor românilor pentru sacrificiile făcute în acest an”, declara Ilie Bolojan, la final de 2025.

Cifrele dezastrului economic

În februarie 2026, consumul a scăzut cu 7,6% și este a șaptea lună consecutivă în care scade. Nu există semnale care să dea speranțe că ar putea curând să înregistreze o creștere, în condițiile în care veniturile cetățenilor au fost afectate în mod direct prin tăieri de salarii și concedieri, dar și prin creșteri de taxe.

„Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 7,6%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-10,7%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-9,8%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-2,3%)”, a precizat INS.

Prețurile au continuat să crească în februarie 2026: cu 11% la servicii, cu 13% la carburanți, cu 10,89% la produsele nealimentare și cu 7,67% la produsele alimentare. Lună de lună, prețurile au continuat să crească, iar doar în ultimele 3 luni, prețul alimentelor a crescut cu peste 20%.

Criza prețurilor va continua să se mențină foarte puternică, deoarece războiul din Iran va avea efecte pe termen lung. Inflația tot mai mare și prețul petrolului în creștere vor umfla prețurile alimentelor și facturile la energie electrică și gaze.

Chiar dacă deficitul scade, datoria publică a României continuă să crească foarte repede: în primele două luni din acest an s-a mărit cu 1,5 miliarde de euro, ajungând la 230 de miliarde de euro în total. Atât timp cât deficitul va fi foarte mare, Guvernul va împrumuta tot mai mulți bani pentru a-și finanța cheltuielile. Toate aceste împrumuturi au un cost uriaș, pentru că țara noastră se împrumută cu cele mai mari dobânzi din UE. Pentru anul 2026, Guvernul va plăti 60 de miliarde de lei doar pentru dobânzile la datoria publică.

„Nu e o problemă consumul care scade”

Cristian  Păun, profesor de economie, a explicat pentru PS News situația economică în care se află România și a precizat că scăderea consumului nu este o problemă. Guvernul ar trebui să găsească soluții pentru a crește producția din sectorul privat, pentru a rezolva unele problemele economice.

„Nu e o problemă consumul care scade, pentru că inițial consumul acesta a fost umflat cu pompa de deficit și datorie și nu trebuie să fim obsedați de consumul care scade, ci ar trebui să fim obsedați de producția care nu crește. Pentru că înainte de a fi consumatori trebuie să fim producători.

Noi trebuie să creștem sectorul privat, să creștem foarte mult producția în sectorul privat, să sporim foarte mult investițiile în zona sectorului privat, astfel încât el să producă mai mult, să exporte mai mult, să adauge valoare adăugată mai multă. Și toate acestea vor genera putere de consum, reziliență robustă, sănătoasă și nu una pe deficit și datorie.

Consumul a scăzut pentru s-a ajustat față de o situație nenaturală pe care a creat-o guvernul din motive populiste, generând un fel de iluzie a prosperității, pe deficit și datorie. În general, această datorie și acest deficit sunt concentrate în sectorul public, care nu produce bunuri și servicii întotdeauna foarte utile, produce de multe ori avize, autorizații, adică piedici în calea producției”, a declarat Păun.

„Există riscul unei recesiuni”

Profesorul de economie a arătat că România riscă o recesiune în acest an, dar ar putea fi o corecție a populismului practicat de guvernele precedente. Cristian Păun consideră că țara noastră a avut o creștere economică artificială în ultimii ani și acum se stabilizează întreagă economie la adevărata putere.

„România poate să riște o recesiune. Dar această recesiune are și o parte sănătoasă în ea, este o corecție a unui populism exacerbat pe care l-am avut în anii anteriori. Și decât să ai o creștere economică artificială, pe care am promovat-o în anii anteriori, e de preferabil să avem o evoluție a economiei apropiată de realitate și nu una iluzorie. Deci până la urmă, această recesiune este o corecție inevitabilă a exagerărilor pe care le-au avut guvernele populiste anterioare.

Măsurile din ultimul an au implicat niște corecții bugetare absolut inevitabile și absolut normale și să sperăm că ele vor continua în perioada următoare”.

Nu în ultimul rând, Cristian Păun a mai precizat că lupta cu prețurile va fi câștigată tot printr-o creștere a producției, nu prin măsuri de la Guvern sau Parlament. Dacă sectorul privat va fi ajutat să producă mai mult, atunci și consumul va crește și prețurile se vor regla în urma concurenței.

„Lupta cu prețurile nu se face de la Palatul Victoria sau din Parlament, ci tot în zona producției. Atât timp cât ai ofertă de bunuri, ai concurență între producători, consumatorii vor fi direct avantajați. Dar atât timp cât lovești în producție și cât timp sectorul IMM-urilor și micro-afacerile sau afacerile mai mari sunt permanent lovite și puse la zid prin tot felul de măsuri aberante, fiscale sau nefiscale, tu nu ai cum să te lupți eficient contra inflației. Ca să nu mai vorbim că principala cauză a inflației o reprezintă tot deficitul bugetar, pentru că el creează o putere de consum nenaturală, care nu ar fi existat în proporțiile pe care le-am văzut în România”, a declarat Cristian Păun.