Siegfried Mureșan a primit mandatul de a forma Guvernul, dar nu și majoritatea cu care să-l treacă prin Parlament. PNL, USR și UDMR strâng doar 169 din cele 233 de voturi necesare, iar pentru cele 64 care lipsesc începe o negociere complicată, cu condiții care se bat cap în cap. Dacă nu reușește să le adune, votul ar putea deveni pasul care apropie România de alegeri anticipate.

Președintele a recunoscut încă din momentul anunțului că nu există o majoritate formată, dar a explicat că l-a ales pe candidatul care a avut cea mai mare susținere exprimată la consultări: PNL, USR și UDMR. Mureșan a acceptat ulterior nominalizarea.

Matematica parlamentară arată însă cât de dificilă va fi misiunea lui. Potrivit structurii actuale a Parlamentului, PNL are 80 de senatori și deputați, USR are 58, iar UDMR 31. Cele trei formațiuni ajung împreună la 169 de voturi. Parlamentul are în prezent 464 de mandate ocupate, iar pentru învestirea Guvernului este nevoie de majoritatea deputaților și senatorilor, adică 233 de voturi. Prin urmare, lui Siegfried Mureșan îi mai trebuie 64 de voturi.

Chiar dacă ar obține toate cele 17 voturi ale grupului minorităților naționale, cele trei partide care îl susțin ar ajunge la 186 și ar mai avea nevoie de încă 47 de parlamentari.

Majoritatea se lovește de „liniile roșii” ale partidelor

Pe hârtie, Siegfried Mureșan trebuie să găsească încă 64 de voturi. În realitate, calculele sunt mult mai complicate, pentru că partidele și-au pus deja condiții care exclud mai multe formule de guvernare.

PNL, USR și UDMR au împreună 169 de parlamentari, mult sub cele 233 de voturi necesare, iar fără PSD ar trebui găsite 64 de voturi din alte grupuri. În același timp, UDMR exclude sprijinul AUR și al formațiunilor radicale, iar AUR a anunțat deja că nu îl votează pe Mureșan.

De aceea, PSD rămâne piesa decisivă. Social-democrații au 126 de parlamentari, suficienți pentru a asigura fără probleme majoritatea împreună cu PNL-USR-UDMR, dar cer să intre efectiv la guvernare. Tocmai aici apare contradicția cu poziția USR și cu declarațiile făcute până acum de Siegfried Mureșan despre o guvernare alături de PSD.

Pe de altă parte, AUR, care are 92 de parlamentari, a anunțat deja că nu va vota un Guvern Mureșan. Și grupul PACE – Întâi România, cu șapte senatori, a transmis că se opune desemnării.

Așadar, Mureșan pornește de la un nucleu sigur de 169 de voturi și trebuie să construiască în zilele următoare restul majorității. Constituția îi dă candidatului desemnat 10 zile pentru a cere votul Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei de miniștri.

Dacă Guvernul Mureșan pică, se deschide drumul constituțional spre anticipate

Miza votului este mai mare decât instalarea sau nu a unui nou Executiv. Un eventual eșec al lui Siegfried Mureșan în Parlament ar putea aduce România în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de articolul 89 din Constituție pentru dizolvarea Parlamentului.

Constituția spune că președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere unui Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Dizolvarea nu este automată: înainte de o asemenea decizie, șeful statului trebuie să îi consulte pe președinții celor două Camere și pe liderii grupurilor parlamentare.

Odată îndeplinite cele două condiții centrale din articolul 89 care îi permit președintelui să ia în calcul dizolvarea Parlamentului și, implicit, alegerile anticipate.