Eurodeputatul Cristian Terheș susține că Uniunea Europeană trebuie să privească amenințările la adresa sa dincolo de scenariul unui atac militar convențional.

Parlamentarul european, co-raportor din partea grupului conservator pentru raportul privind amenințările hibride la adresa UE, afirmă că Europa se confruntă deja cu acțiuni informaționale și neconvenționale care pot influența discursul public, coeziunea socială și deciziile politice.

Declarațiile au fost făcute la Strasbourg, în contextul sesiunii plenare a Parlamentului European, unde raportul privind amenințările hibride se numără printre dosarele aflate pe agenda eurodeputaților.

„Acest raport cu privire la războiul hibrid vine și vorbește dintr-o altă perspectivă: dacă Europa deja este sub atac informațional?”, a declarat Cristian Terheș.

Potrivit eurodeputatului, raportul analizează acțiunile ofensive neconvenționale prin care actori ostili Uniunii Europene pot încerca să afecteze discursul politic, coeziunea socială și inclusiv deciziile politice, economice sau militare luate în interiorul UE.

Terheș afirmă că, în calitate de co-raportor din partea grupului conservator, a contribuit cu o serie de amendamente importante la forma raportului. Unul dintre subiectele introduse vizează ceea ce eurodeputatul numește „război reflexiv”, o tactică prin care expunerea repetată la anumite informații poate determina publicul sau factorii de decizie să adopte poziții pe care le consideră proprii, dar care ar servi, în realitate, intereselor strategice ale actorului care desfășoară operațiunea.

„Te bombardează cu anumite informații, te face să iei o serie de decizii despre care tu ai impresia că sunt deciziile tale sau că te avantajează pe tine, dar de fapt avantajează un interes strategic, în cazul de față al Rusiei”, a explicat Terheș.

Terheș: Rusia instrumentalizează Biserica Ortodoxă Rusă

Un alt capitol asupra căruia eurodeputatul spune că a insistat prin amendamente privește instrumentalizarea religiei. Cristian Terheș susține că trebuie făcută o distincție clară între rolul credinței și al religiei în societatea europeană și folosirea unei instituții religioase de către un stat pentru atingerea unor obiective politice sau strategice.

Europarlamentarul afirmă că Federația Rusă instrumentalizează Biserica Ortodoxă Rusă în propriul interes și că instituțiile europene trebuie să poată identifica asemenea mecanisme fără ca acest lucru să se transforme într-un atac asupra libertății religioase.

„Este important să protejăm bisericile în general, indiferent de denominația pe care o au, dar în același timp să înțelegem, la nivel de decidenți politici, de presă și de societate civilă, faptul că un actor ostil îți poate folosi o biserică în propriul interes”, a declarat Cristian Terheș.

Eurodeputatul a mai susținut că tradiția iudeo-creștină reprezintă una dintre rădăcinile proiectului european și ale concepției europene privind drepturile și libertățile fundamentale. Tocmai de aceea, spune Terheș, apărarea libertății religioase trebuie separată de combaterea folosirii religiei ca instrument în cadrul operațiunilor hibride.

Raportul privind amenințările hibride, spune Cristian Terheș, încearcă astfel să ofere o abordare mai largă asupra securității europene: nu doar tancuri, drone, rachete sau alte forme de atac convențional, ci și dezinformare, influențarea societății și folosirea unor instituții sau teme sensibile pentru atingerea obiectivelor strategice ale unor actori ostili Uniunii Europene.