Despre stalinizarea justitiei din Romania in perioada comunista si restalinizarea ei dupa 2005

Din 2016 tot scriu despre stalinizarea justitiei din anii ’50 din Romania si am exemplificat cum acest lucru a avut loc, actiunea fiind impusa prin consilieri/consultanti sovietici, iar implementarea ei supravegheata de Vishinski, mai numit si „procurorul lui Stalin”.

Problema este ca in Romania nu gasesti mai nimic scris pe subiectul stalinizarii, in scolile de drept romanesti nepredandu-se o materie unde viitorilor practicieni ai dreptului sa li se expuna cum sovietii au influentat justitia, gandirea dreptului, institutiile penale si raporturile stat-persoana.

In Romania s-a ajuns astfel ca, desi au trecut 31 de ani de la Revolutia anticomunista, institutii de drept, metehne si apucaturi staliniste sa persiste inca ori sa fie reinstaurate in justitia romaneasca.

Un asemenea caz de reinstaurare a institutiilor de sorginte stalinista in justitie este, de exemplu, introducerea camerei preliminare din noul Cod de procedure penala, aceasta fiind preluarea “sedintei pregatitoare” din CPP din anii ’50, ce a fost, la randul ei, preluata din URSS. Pana sa intervina CCR si sa declare o serie de articole neconstitutionale, in camera preliminara era doar procurorul cu judecatorul care analizau legalitatea probelor, fara ca cel acuzat sa ia parte. Asa era si in anii ’50.

O lucrare pe tema „stalinizarii” justitiei am gasit cand, cu ocazia unei vizite in Romania din SUA, am dat intr-o librarie peste cartea „Stalinizare si destalinizare – evolutii institutionale si impact social”, avandu-i ca si coautori pe Cosmin Budeanca si Florentin Olteanu. In aceasta carte este un capitol intitulat „Stalinizarea si destalinizarea justitiei in Romania comunista” scris de Iuliu Cracana, in care acesta arata in termeni generali cum a avut loc stalinizarea justitei din Romania. Tot Iuliu Cracana a scris si cartea „Dreptul in slujba puterii – justitia in regimul comunist din Romania 1944-1958”, in care arata cu dovezi arhivistice cum s-au folosit comunistii in anii respectivi de justitie pentru a pune mana pe Romania.

Din pacate, insa, in afara de aceste doua lucrari – pe care vi le recomand – nu gasesti nimic serios scris in Romania pe subiectul stalinizarii justitiei. Nici macar raportul lui Tismaneanu nu intra in profunzimea subiectului, justitia fiind, in fapt, instrumentul cu care comunistii au controlat societatea si si-au epurat oponentii.

Preluand modelul implementat de Stalin in URSS, stalinizarea justitiei romanesti s-a facut in pasi, printre acestia fiind:

– desfiintarea barourilor de avocati prin Legea 3/19.01.1948. Avocatii nu mai puteau profesa decat daca Ministerul Justitiei le dadea acordul. Evident, erau lasati sa profeseze numai avocatii slabi sau docili noii oranduiri. Astfel s-a eliminat efectiv dreptul la aparare al oamenilor in raport cu statul. In perioada respectiva, la fel cum dorea Pruna sa faca in 2016, nu era nici protectia secretului profesional client-avocat.

– modificarea Constitutiei in 1948 si eliminarea separatiei puterilor in stat, intreaga putere din stat intrand in mana partidului, care o exercita prin “organele populare”. Astfel s-a desfiintat puterea judecatoreasca.

– transformarea Ministerului Public, prin Legea 6/1952, in Procuratura populara, ce avea ca obligatie “supravegherea legalitatii populare”. Prin aceasta modificare s-a dat dreptul Procuraturii de a supraveghea si controla intreaga societate. Dat fiind ca in comunism s-au desfiintat firmele private si toti lucrau pentru stat, toti oamenii erau functionari publici si potentiali subiecti ai infractiunii de neglijenta sau abuz in serviciu. De aceea era important ca abuzul in serviciu sa fie cat mai larg, ca sa poti baga aici pe oricine care nu intra la orice alta infractiune. Un rol pe care-l mai avea procuratura comunista era si de “supraveghere a legalitatii hotararilor judecatoresti”. Procuratura era o structura ierarhica, piramidala, si singura “independenta” in raport cu orice alt organ, raspunzand direct conducerii statului.

– transformarea judecatorilor din magistrati in functionari publici, sub comanda partidului. Raportat la arhitectura constitutionala si legala din perioada respectiva, judecatorii erau sub comanda organelor de partid locale, care ii si numeau in functie, in timp ce procurorii erau “independenti” in raport cu organele de partid locale. De aceea procurorul era mai tare ca judecatorul.

– introducerea de articole SECRETE in Codul penal care au condus la condamnarea oamenilor fara ca aceia macar sa stie pentru ce fapte infractionale sunt anchetati, judecati si condamnati.

– introducerea in Codul penal de articole care incriminau fapte retroactiv, cand respectivele fapte nu erau infractiuni.

– transformarea Securitatii in organ de cercetare penala.

– justitia nu se mai facea in numele legii, ci in “numele poporului”. Judecatile se faceau in procese publice, unde presa juca un rol fundamental in a-i „demasca” pe acuzati ca dusmani ai poporului si oranduirii.

– judecarea se facea nu individual, ci in “loturi”: lotul Noice, lotul Maniu, etc.

– suprimarea drepturilor si libertatilor fundamentale individuale inalienabile. Avand la baza filozofia marxista, in opinia comunista era statul cel care dadea drepturi persoanelor, prin urmare cine da drepturi le poate si lua. Din acest motiv, daca in opinia statului comunist un om era considerat un oponent al regimului, acela era un “bandit” sau “element dusmanos”, prin urmare nici drepturi nu mai avea, putand fi abuzat fara probleme.

– eliminarea posibilitatii de a primi daune morale in bani daca drepturile iti erau incalcate de stat.

– eliminarea dupa 1948 din Codul de procedura penala a garantiilor de egalitate de arme intre aparare (care, efectiv, nu mai exista) si acuzare. Multe dintre garantii au fost reintroduse prin Codul de procedura penala din 1968, dar apoi eliminate iar prin Noul Cod de procedura penala facut de Predoiu si PDL. Numai datorita Curtii Constitutionala, si aceasta supusa unui asalt extrem de agresiv in ultimii ani, multe dintre aceste articole de sorginte stalinista din Noul Cod de procedura penala au ramas lipsite de efecte, fiind declarate neconstitutionale.

In ultimii ani am asistat la o restalinizare a justitiei si a societatii romanesti, facuta pas cu pas sub conducerea lui Basescu si acum a lui Iohannis. Similar a facut Putin in Rusia pentru a prelua controlul asupra societii.

Condamnarea de catre ICCJ a lotului din care a facut parte si avocatul Robert Rosu este doar efectul acestei restalinizari a justitiei romane. E rolul nu doar al avocatilor, ci si al fiecaruia dintre noi sa luptam pentru respectarea drepturilor si libertatilor, deoarece un abuz contra unui membru din societate e un abuz impotriva intregii societati.

Societatea care nu invata din greselile trecutului se autocondamna sa le repete!