Consolidarea frontierei a Uniunii Europene în lupta împotriva criminalității transfrontaliere a stârnit o reală controversă  în interiorul Parlamentului European. Intervievat la Bruxelles, europarlamentarul român Cristian Terheș, membru al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (CRE), grup politic moderat eurosceptic și anti-federalist, susține că problematica UE în privința migrației și imigrației este generată de politica imigraționistă relaxată a grupurilor de stânga din Parlamentul European, care se repercutează negativ asupra propriilor cetățeni.

„Grupul  Europenilor Conservatori și Reformiști din care fac parte are o poziție, atunci când vine vorba despre migrație, să avem granițele externe cât mai securizate, pentru ca în interiorul Uniunii Europene să poți să lași circulația cetățenilor liberă. Am intrat și noi, ca țară, de câțiva ani în Schengen, dar ținem minte cum era când trebuia să ți se verifice actul de identitate când intrai și ieșeai din România și cum e acum.

Din păcate, politicile europene promovate la nivel central la Bruxelles de către grupurile de stânga au schimbat paradigma, ajungând de la o Uniune Europeană care să aibă granițele externe securizate și granițele interne deschise la o libertate la granițele externe și o presiune pe cetățenii Uniunii Europene.

Este o situație paradoxală la nivel european, Uniunea Europeană devenind dintr-un spațiu al libertății, cum a fost gândită de părinții fondatori, un spațiu al constrângerilor, al supravegherii în masă. Iar faptul că există un schimb de informații între instituțiile statelor UE e un lucru bun, dar problema pe care noi, grupul CRE, am ridicat-o este că atunci când vine vorba despre drepturi și libertăți fundamentale este important să ai granițele securizate, pentru a opri străinii de a intra ilegal în UE, iar în felul acesta nu mai ai nevoie de genul de măsuri în interiorul UE”, a explicat europarlamentarul român Cristian Terheș.

Grupul  Europenilor Conservatori și Reformiști a cerut în Parlamentul European inclusiv schimbarea Sistemului European Comun de Azil, pentru a corecta ceea ce grupul consideră o deficiență majoră care cauzează propriilor cetățeni. Europarlamentarul Terheș a precizat că deficitul demografic pe care îl au foarte multe state vest-europene, implicit necesarul de muncitori pe care au nevoie să îl absoarbă a condus la politici extrem de permisive în privința permisiunii cetățenilor non-UE de a ajunge în interiorul Uniunii, iar acest fapt a creat problema actuală, inclusiv în privința sistemului de acordare al azilului.

„Recent am avut la Strasbourg am avut discuția privind situația din Afghanistan, unde vestul s-a retras, au rămas în urmă multe femei care au avut o carieră în instituțiile statului afghan, iar la venirea talibanilor la putere toate acele femei au fost date afară de la muncă, multe din ele sunt persecutate și există această problemă a abuzurilor severe în aceste țări, fapt care face să se pună problema ca acestea să primească azil în UE. Însă țările UE nu au politici de azil uniforme, unele au politici mai relaxate, altele mai stricte, însă o persoană care primește azil într-o țară Schengen poate ajunge apoi oriunde în Spațiul Schengen. De aceea, ideea unei legislații de azil unice, reglementate la nivelul Uniunii, ajută toate țările membre”, a explicat europarlamentarul Cristian Terheș.

Întregul dialog privind problematica securității și nevoii de securizare a frontierelor interne și externe ale Uniunii Europene o aveți în materialul video realizat la Bruxelles și publicat AICI.