ITM Sălaj derulează campania europeană ”Împreună pentru sănătatea mintală la locul de muncă 2026-2028″

Campania pentru locuri de muncă sigure și sănătoase 2026-2028, organizată la nivelul Uniunii Europene de către Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă(EU-OSHA), are ca temă:”Împreună pentru sănătatea mintală la locul de muncă”.

În cadrul acestei campanii se înscrie Acțiunea nr.1 din Programul cadru de acțiuni al Inspecției Muncii pentru anul 2026 ”Organizarea și desfășurarea Săptămânii Europene de Securitate și Sănătate în Muncă”.

Prin Campania ”Împreună pentru sănătatea mintală la locul de muncă” se dorește creșterea gradului de sensibilizare cu privire la sănătatea fizică și psihică care reprezintă unele dintre cele mai mari provocări în materie de securitate și sănătate în muncă(SSM).

Riscurile psihosociale, pe lângă efectul negativ asupra sănătății individuale, pot avea și un impact negativ asupra eficienței organizațiilor, precum și asupra economiei naționale.

Stresul, anxietatea și depresia reprezintă a doua cea mai frecventă problemă de sănătate legată de muncă care afectează lucrătorii europeni.

Riscurile psihosociale

Riscurile psihosociale sunt generate de organizarea și gestionarea precară a activității, precum și de un context social necorespunzător la locul de muncă și pot avea efecte negative pe plan psihologic, fizic sau social.

Printre condițiile de lucru care generează riscuri psihosociale se numără:
– volumul excesiv de muncă;

– cerințele contradictorii și lipsa de claritate privind rolul pe care îl are de îndeplinit lucrătorul

– lipsa de implicare în luarea deciziilor care afectează lucrătorul;

– schimbările organizatorice gestionate necorespunzător, nesiguranța locului de muncă
– comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor
– hărțuirea psihologică și sexuală sau violența.

Efectele negative ale stresului

Pentru lucrător efectele negative pot fi: stres, depresie, dificultăți de concentrare, probleme în familie, sindromul de burnout, boli cardiovasculare sau afecțiuni musculo-scheletice.

La nivel de companie, efectele negative includ: performanță economică scăzută, creșterea absenteismului, incidență mai mare de accidentare/vătămare la locul de muncă.

Responsabilitatea angajatorului

Este de a luamăsuri de prevenireșiprotecție, legislația națională în domeniu stabilind expres principiile generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecția sănătății și securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc și accidentare, informarea, consultarea, instruirea lucrătorilor și a reprezentanților lor.

Principalele obiective ale Campaniei se referă la creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța abordării noilor riscuri, promovarea evaluării riscurilor, furnizarea unor informații adaptate lucrătorilor cu nevoi special, creșterea nivelului de cunoaștere a cadrului legislative pentru protejarea lucrătorilor.

Gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă nu este doar o obligație morală și o investiție bună pentru angajatori, ci și un imperativ juridic prevăzut în Directiva-cadru 89/391/CE, sprijinit de acordurile-cadru ale partenerilor sociali privind stresul ocupational, hărțuirea și violența la locul de muncă.