Magistrații Judecătoriei Zalău nemulțumiți de noua lege privind pensiile de serviciu

Comunicat de presă emis de Judecătoria Zalău 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Judecătoriei Zalău aduce la cunoştinţa mass – media că în data de 20 iunie 2023 ora 11:15 a avut loc Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Zalău în vederea exprimării unui punct de vedere cu privire la necesitatea adoptării unor măsuri faţă de lipsa de răspuns la solicitările adresate autorităţilor executive şi legislative referitoare la preconizatele modificări ale statutului judecătorilor, având în vedere modificările intempestive aduse proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale judecătorilor, precum şi iminenta adoptare a acestora, în mod total netransparent şi cu încălcarea gravă a principiului cooperării loiale între puterile statului.

Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Zalău a hotărât cu unanimitate de voturi:

(1) Adoptarea unei forme concrete de protest ce va consta în amânarea judecării cauzelor, inclusiv a pronunţării hotărârilor, începând cu data de 21.06.2023, pe durată nedeterminată.

(2) Nu se va aplica forma de protest prevăzută la alin. 1 în ceea ce priveşte soluţionarea următoarelor cauze cu caracter urgent, în materie penală:

– cauze de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi;

– cauzele cu măsuri preventive;

– cauzele având ca obiect măsurile de siguranţă;

– cauzele având ca obiect măsurile asiguratorii;

– cererile de liberare condiţionată;

– cererile având ca obiect prelungirea dreptului de a conduce vehicule pe drumurile publice;

– cauzele privind faptele de natură penală în care există riscul intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

(3) Nu se va aplica forma de protest prevăzută la alin. 1 în ceea ce priveşte soluţionarea următoarelor cauze cu caracter urgent, în materie civilă:

– ordin de protecţie;

– ordonanţă preşedinţială;

– asigurare dovezi;

– suspendarea executării silite;

– suspendarea provizorie a executării silite;

– măsuri asigurătorii;

– internare medicală nevoluntară;

– confirmare încetare internare medicală nevoluntară;

– situaţie juridică minor – delegare temporară autoritate părintească.

Hotărârea a fost adoptată ținând cont de starea de criză acută a resurselor umane, în condiţiile în care 1.129 de posturi de judecător sunt deja vacante, instanțele funcționând cu un deficit grav, efortul suplimentar fiind preluat de cei rămași în funcție, fapt ce generează efecte negative directe asupra soluţionării în timp rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanţelor.

Constatând cu îngrijorare că funcția de judecător nu mai este atractivă pentru absolvenții de vârf ai facultăţilor de drept, dat fiind că, deși a scăzut media necesară admiterii în magistratură la șase, locurile scoase la concurs rămân parţial neocupate (în 2022, de exemplu, din 580 locuri scoase la concurs, 141 au rămas neocupate).

Subliniind că pensia de serviciu a fost instituită şi pentru a încuraja meritocrația în magistratură, prin atragerea în sistem a profesioniştilor dreptului, fiindu-le oferită stabilitatea în serviciu şi formarea unei cariere în magistratură, scop în care, ţinându-se seama şi de regimul sever al interdicţiilor şi incompatibilităţilor, au fost reglementate atât o pensie cât mai apropiată de indemnizația avută în timpul activității, cât și condiții specifice de pensionare.

Având în vedere că, în lipsa unei predictibilități a carierei judecătorului şi a elementelor specifice acesteia, care au fost concepute ca urmare a unui sistem vădit restrictiv de interdicții şi incompatibilități, există riscul real al părăsirii sistemului de către cei mai buni şi experimentaţi profesioniști, coroborat cu accederea în magistratură în baza unor standarde profesionale tot mai scăzute, cu consecințe dezastruoase pe termen scurt, mediu şi lung, pentru actul de justiţie al cărui destinatar este cetăţeanul.

Având în vedere că cerinţa de predictibilitate reclamă ca reglementarea în materia pensiilor de serviciu să răspundă în continuare aşteptărilor legitime ale destinatarilor ei, ce îşi desfăşoară activitatea în sistemul judiciar, în condiţiile unui cadru normativ prin care, de peste un sfert de secol, se recunoaşte acest drept.

Reamintind că atât organizarea judiciară, cât şi statutul judecătorilor sunt statornicite prin lege organică şi beneficiază de protecție constituțională, iar reglementarea acestora ține de competenţa națională a statelor membre, nefiind admisibilă deturnarea prin pacte politice utilizate, apoi, pentru a forţa modificarea legilor.

Analizând conţinutul amendamentelor depuse la proiectul de lege privind pensiile de serviciu, potrivit cărora, sub pretextul unei false etape tranzitorii creşte, în realitate, vârsta de pensionare la 60 de ani, din chiar momentul intrării în vigoare a legii, pentru toți judecătorii născuți după anul 1975, fapt ce dă naștere unor grave dezechilibre şi discriminări, arătând lipsa de responsabilitate şi necunoaşterea realităţilor sistemului judiciar, din partea celor care au propus această formulă.

Având în vedere că, prin unele amendamente aduse proiectului de lege privind pensiile de serviciu, se propune o modificare intempestivă a condiţiilor de pensionare, ce ar avea ca efect faptul că persoanele care nu îndeplinesc aceste condiţii la momentul intrării în vigoare a legii nu le vor realiza nici treptat, ci doar la sfârşitul perioadei de pretinsă etapizare, neputând, aşadar, beneficia de această pretinsă etapizare.

Reamintind că art. 6.4 din Carta Europeană privind statutul judecătorilor prevede că magistrații au dreptul la „plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisdicțională”, iar instanţa de contencios constituţional a stabilit fără echivoc că independența justiției, ca garanție constituțională, include securitatea financiară a magistraților, care presupune și asigurarea unor garanții sociale, precum pensia de serviciu (Decizia nr. 20/2000, Decizia nr. 433/2013, Decizia nr. 501/2015, Decizia nr. 45/2018, Decizia nr. 574/2018, Decizia nr. 153/2020, Decizia nr. 900/2020),

Conchizând că, în realitate, modificarea substanțială şi intempestivă a condițiilor de pensionare, precum şi a modului de calcul al pensiei de serviciu, va determina o criză fără precedent a resurselor umane şi o aglomerare a instanţelor, situaţie care nu va putea fi asanată prin efortul judecătorilor rămaşi în activitate, ci va transforma în haos principiile organizării judiciare.