Ministrul Lucian Bode în vizită oficială în Italia, unde s-a întâlnit cu omologul său, Luciana Lamorgese
Ministrul Afacerilor Interne, sălăjeanul Lucian Bode, a efectuat prima vizită oficială peste granițe, în Italia, unde s-a întâlnit cu omologul său – ministra Luciana Lamorgese, dar și cu Antonio Tajani – fost președinte al Parlamentului European, vicepreședinte al PPE.
„Am efectuat astăzi o vizită de lucru în Italia, unde am întâlnit-o personal pe doamna Luciana LAMORGESE, ministrul italian de interne. Este prima mea vizită externă pe care o efectuez în calitate de ministru al Afacerilor Interne, iar acest lucru nu este deloc întâmplător. Pentru mine, Italia are o semnificație aparte, îndeosebi pentru faptul că aici trăiește cea mai însemnată comunitate de români din afara granițelor noastre. De-a lungul anilor, românii s-au integrat foarte bine în societatea italiană. Prezența românilor pe teritoriul Italiei reprezintă un vector al parteneriatului strategic consolidat pe care România îl are cu Italia”, a transmis ministrul Lucian Bode.
Întâlnirea de astăzi a reliefat relațiile excelente pe care România le are cu Italia, un bun prilej pentru a discuta subiectele de interes comun aflate pe agenda europeană, precum și pe cea bilaterală.
„În urma discuțiilor avute, am constatat nivelul excelent de cooperare bilaterală, precum și faptul că ne confruntăm cu o serie de provocări comune de securitate. Fără îndoială, situațiile cu care ne confruntăm sunt dintre cele mai dinamice, sensibile și pline de neprevăzut”, a transmis ministrul Bode.
Prevenirea și combaterea infracțiunilor constituie un obiectiv prioritar al Guvernului României, măsurile întreprinse și strategiile aprobate de autoritățile de la București reconfirmând angajamentul țării noastre pentru garantarea siguranței cetățenilor și pentru îndeplinirea obligațiilor asumate la nivel internațional și în cadrul cooperării bilaterale.
„În ceea ce privește situația actuală a fluxurilor migratorii către Uniunea Europeană, am asigurat-o pe doamna ministru LAMORGESE că situația la frontierele României este sub control și este monitorizată permanent”, spune Bode.
„România a demonstrat în nenumărate rânduri că deține capacitatea de a asigura frontierele externe ale UE. În acest sens, am subliniat că țara noastră a îndeplinit toate angajamentele și criteriile în domeniul Schengen încă din 2011 și continuă să mențină la cel mai înalt nivel modul de punere în aplicare a legislației Uniunii. Astfel, ne așteptam ca Uniunea Europeană să recunoască, prin adoptarea cât mai rapidă a Deciziei privind aderarea României la Schengen, rolul esențial pe care îl avem în arhitectura de securitate a UE. Nu în ultimul rând am mulțumit doamnei ministru Luciana LAMORGESE pentru susținerea arătată în acest sens.
Deși contextul epidemiologic este unul delicat, faptul că astăzi am stat la aceeași masă cu omoloaga mea din Italia, a creat oportunitatea avansării dialogului bilateral dintre România și Italia, ocazie cu care am identificat o serie de oportunități în ceea ce privește dezvoltarea pe mai departe a relației dintre statele noastre.
Prezența în capitala Italiei mi-a oferit plăcuta ocazie de a avea un schimb de opinii privind evoluțiile politice la nivel european cu Antonio Tajani – fost președinte al Parlamentului European, vicepreședinte al PPE și vicepreședinte și coordonator al partidului Forza Italia”,a mai transmis ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.
Multiplele provocări cărora trebuie să le facem față în următoarea perioadă, în calitate de cetățeni europeni, ne obligă la o tot mai strânsă coordonare a politicilor noastre în primul rând la nivel național, astfel încât colaborarea în sânul familiilor politice europene să aibă ca punct de plecare o sincronizare și o abordare comună a principalelor teme de interes identificate deja la nivel național.
În acest sens, diplomația parlamentară este fundamentală, conexiunile existente între parlamentele naționale – și nu doar la nivel de familii politice – putând reprezenta adevărate laboratoare, iar discursul politic rezultat să capete acea plus valoare bazată pe coerența interpretării nevoilor cetățeanului, precum și proiectarea acestora mai apoi la nivel european în funcție de specificul fiecăruia.