NATO a simulat un posibil atac rusesc împotriva României și alianței

Aliații NATO au desfășurat miercuri un exercițiu militar pentru a testa apărarea antiaeriană și antirachetă în România, la aproximativ o săptămână după ce o rachetă rătăcită s-a prăbușit în Polonia și a atras atenția în privința golurilor din scutul aerian al alianței, informează Rador.

Un sistem francez de apărare aeriană desfășurat în România a respins un atac simulat al avioanelor de luptă aliate, a transmis Comandamentul Aerian Aliat al NATO din Ramstein, din vestul Germaniei. La exercițiu au participat avioane de luptă turcești de tip F-16, aeronave spaniole Eurofighters, avioane americane de tip Growler, proiectate pentru război electronic, și avioane franceze Rafale, care zboară de pe portavionul Charles de Gaulle. „Ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, continuăm să ne consolidăm apărarea și [măsurile de] descurajare în partea de est a alianței”, a declarat Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO, care a precizat că alianța a suplimentat numărul de avioane de luptă și de supraveghere în patrulare, dispozitivele de apărare antiaeriene la sol și numărul de nave capabile de apărare aeriană pe mare.

„Exerciții precum acesta asigură că forțele NATO sunt capabile să opereze împreună și să rămână pregătite să răspundă oricărei amenințări din orice direcție”, a menționat Lungescu. Franța a desfășurat în România, în luna mai, sistemul de apărare antiaeriană SAMP/T, conceput pentru a proteja câmpurile de luptă și locurile sensibile, cum ar fi aeroporturile și porturile, împotriva rachetelor de croazieră, aeronavelor, dronelor și rachetelor balistice tactice. Și alți aliați au mutat astfel de arme pe flancul estic al NATO în urma invaziei Rusiei asupra Ucrainei: unități germane de tip Patriot sunt desfășurate în Slovacia, SUA operează Patriots în Polonia, iar Spania a trimis sisteme NASAMS în Letonia.

Cu toate acestea, prăbușirea a ceea ce pare să fi fost o rachetă ucraineană de apărare aeriană în Polonia, marți, săptămâna trecută, a atras atenția în privința necesității ca NATO să astupe mai multe goluri în scutul său aerian.

După Războiul Rece, mulți aliați NATO au redus numărul de unități concentrate pe amenințările din cer, estimând că, pe viitor, ar urma să facă față doar unor amenințări limitate cu rachete dinspre țări precum Iranul. Această percepție s-a schimbat drastic odată cu invazia rusă, determinând aliații NATO să depună eforturi pentru creșterea stocurilor de muniție și pentru a rezolva deficitele de apărare aeriană.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.