Noua lege a dialogului social a fost publicată în Monitorul Oficial. Vezi modificările

Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, publicată în Monitorul Oficial nr.1238/22.12.2022, a intrat în vigoare pe 25 decembrie și înlocuiește Legea nr.62/2011.

Dincolo de extinderea obligației de a iniția negocieri colective pentru încheierea unui contract colectiv de muncă și la angajatorii cu numărul total de angajați cuprins între 10-21, noua lege  mai aduce o serie de noutăți importante pe care angajatorii trebuie să le cunoască.

• reduce termenul actual de 60 de zile pentru desfășurarea negocierilor colective la 45 de zile

„Durata negocierii este de maximum 45 de zile. Durata maximă poate fi depăşită doar prin acordul părţilor”. Termenul de negociere este redus la 45 de zile, dar posibilitatea de prelungire a acestuia prin acordul celor implicați este în continuare valabilă;

• negocierea colectivă devine obligatorie și la nivel de sector de negociere;
• inițiativa negocierii nu mai aparține doar angajatorului sau organizației patronale, ci oricăruia dintre partenerii sociali, dar angajatorul este în continuare sancționat dacă nu inițiază negocierile;
• crește de la 45 la 60 de zile termenul în care trebuie inițiate negocierile

„…cu cel puţin 60 de zile calendaristice înaintea expirării contractelor colective de muncă sau a expirării perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiţionale la contractele colective de muncă”;

• odată demarate negocierile, angajatorul va trebui să pună la dispoziție mai multe informații părţii sindicale și/sau a reprezentanților angajaților/lucrătorilor:

Informațiile privesc atât situația economico-financiară la zi cât și perspectiva de evoluţie a acesteia, situaţia, structura şi evoluţia estimată a ocupării forţei de muncă, măsurile propuse privind organizarea muncii, programului şi a timpului de lucru, măsurile propuse privind protecţia drepturilor angajaților/lucrătorilor în caz de transfer al unităţii sau a unei părţi a acesteia, respectiv măsurile propuse de angajator privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a angajaților/lucrătorilor;

• reprezentanții salariaților

În esență, față de regulile de până acum, actul normativ  introduce prevederi exprese legate de alegerea reprezentanților salariaților. Concret, la angajatorii care au minimum zece angajați/lucrători, la care nu există un sindicat, interesele lucrătorilor vor putea fi promovate și apărate de reprezentanți ai acestora. Reprezentanții sunt aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților, cu un mandat de cel mult doi ani, iar numărul de reprezentanți este limitat în funcție de numărul angajaților sau lucrătorilor.

Angajatorii nu  pot interveni în procesul de alegere a reprezentanților salariaților și nici nu-l pot împiedica. La solicitarea lucrătorilor/salariaților, angajatorul poate facilita desfășurarea procedurilor de alegere.

Angajatorul nu poate concedia reprezentanții salariaților pe motive ce țin de îndeplinirea mandatului primit de la angajați/lucrători, pe durata acestuia.

• Conținutul contractului colectiv de muncă

Noul act normativ stabilește  cinci elemente pe care părțile le-ar putea negocia și include în cadrul contractelor colective, printre care: măsurile adoptate pentru consilierea și evaluarea profesională a angajaților/lucrătorilor, măsurile privind armonizarea vieții de familie cu obiectivele profesionale, timpul de lucru și timpul de odihnă, reglementări privind condiţiile de muncă şi cele referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă a angajaţilor/lucrătorilor ori modalitățile de informare și consultare a angajaților.

De asemenea, viitoarele contracte colective de muncă ar putea cuprinde și clauze prin care să se stabilească aplicarea unor coeficienți minimi de ierarhizare pe categorii de angajați sau lucrători și care să țină seama de standardele ocupaționale.

• sesiuni de informare

Față de prevederile de până acum, noua lege introduce obligația angajatorului, ca în unităţile unde nu sunt constituite organizaţii sindicale, cel puţin o dată pe an, să permită organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale şi colective ale angajaţilor/lucrătorilor, la cererea federaţiilor sindicale din sectorul de negociere colectivă al unităţii respective, cu invitarea reprezentanţilor acestora.

• greva împotriva politicii sociale şi economice a Guvernului

Reprezintă încetarea voluntară şi colectivă a lucrului de către angajaţi/lucrători ca urmare a efectelor politicilor sociale sau economice care au condus la diminuarea unor drepturi prevăzute de contractele/acordurile colective de muncă aplicabile la data adoptării politicilor respective.

O altă noutate o reprezintă și faptul  că  șomerii au dreptul să adere sau să rămână membri de sindicat. De asemenea, membrii cooperatori , agricultorii și lucrătorii independenţi au dreptul să constituie un sindicat sau să adere la unul.

Angajatorii au dreptul să fie afiliați la mai multe patronate. De asemenea, societăţile cooperative, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale autorizate, care au calitatea de angajatori, potrivit legii, pot constitui un patronat sau adera la unul.