Perspective pentru alegerile din 2024: Partidele mari se unesc, partidele mici se înmulțesc

Fenomenul reașezării scenei politice românești, în perspectiva alegerilor din 2024, a început.

Evoluțiile din ultima vreme de pe scena politică românească sunt pe cât de interesante, pe atât de surprinzătoare. 

Începând cu larga coaliție de guvernare PSD-PNL și terminând cu schismele din sânul partidelor de opoziție, reașezarea scenei politice autohtone a început, cu doi ani înainte de alegeri.

În 2024, vom avea scrutin europarlamentar, local, parlamentar și prezidențial. Cum președintele Klaus Iohannis își va termina al doilea mandat, bătălia pentru cea mai înaltă funcție în stat va fi deschisă. 

Ipoteza unei candidaturi comune PSD-PNL, vehiculată în mediile politice, a fost exclusă de președintele social-democrat Marcel Ciolacu.

O cercetare sociologică efectuată de INSCOP Research la comanda PNL, în perioada 28 martie – 11 aprilie a.c., relevă că PSD ar obţine 35% din voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, urmat de PNL cu 23% din voturi. Cu mențiunea că social-democrații staționează, iar liberalii sunt pe trend ascendent.

Lucrurile se mai pot schimba până în 2024, scorurile pot fi influențate de rotația pentru funcția de premier (în 2023, PSD va prelua șefia Guvernului, iar funcția îi va reveni lui Marcel Ciolacu), însă perspectiva ca PSD și PNL să se mențină în frunte, la distanță de celelalte formațiuni politice, este fezabilă.

Potrivit sondajului CURS, AUR și USR, principalele forțe de opoziție, au scăzut în preferințele electoratului, ajungând până la 12%, respectiv, 10%. Din cauza frământărilor de la vârful partidului, PMP se chinuie să atingă pragul electoral de 5%, necesar accesului în Parlament, și nu este foarte clar că va reuși. Pe termen scurt, este posibilă o absorbție a partidului de către PNL. UDMR se menţine la un nivel de 5% în intenţiile de vot.

Clasamentul este completat de PRO România, partidulul fostului premier Victor Ponta, cu 3% din voturi, Partidul Umanist Social-Liberal, cu 2%, Alianţa pentru Patrie, al lui Liviu Dragnea, cu 1%, și Forţa Dreptei, al lui Ludovic Orban, cu 1%.

Ce planuri are Cioloș

Dacian Cioloș a plecat din USR PLUS și a anunțat lansarea unui nou partid, Reînnoim Proiectul European al României (REPER),
împreună cu alți patru europarlamentari: Ramona Strugariu, Dragoș Pîslaru, Alin Mituță, Dragoș Tudorache.

Până la primul congres, partidul va fi condus interimar de co-președinții Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru, după cum precizează cererea de înființare a partidului depusă la tribunal.

Forța lui Ludovic Orban

Un alt partid mic apărut relativ recent este Forța Dreptei, al lui Ludovic Orban. După ce a pierdut competiția internă pentru președinția PNL, în fața lui Florin Cîțu, Ludovic Orban l-a acuzat pe președintele Klaus Iohannis că a intervenit în favoarea acestuia din urmă, depășindu-și atribuțiile constituționale.

El a lansat Forţa Dreptei, pe care a descris-o drept „o construcţie pe termen lung, care nu se gândeşte doar la alegerile din 2024“.

Pol suveranist

Alianța pentru Patrie (APP) este o altă formațiune de mici dimensiuni, apărută în ultimul an pe eșichierul politic. La înființarea APP, în septembrie 2021, Dragnea avea să declare: „Alianţa pentru Patrie s-a născut practic din lacrimi, din deznădejde şi din suferinţă, a noastră a tuturor, recunoscută sau nerecunoscută, dar şi din speranţa că încă se mai poate recupera România“.

Partidul lui Dragnea a început discuțiile cu PNȚCD în vederea creării unui pol suveranist, în speranța că acest current va avea succes în România, așa cum s-a întâmplat, de pildă, în Ungaria. 

Dăncilă se întoarce

Pupila politică a lui Dragnea, fostul premier Viorica Dăncilă, a lansat și ea un partid politic de buzunar, intitulat „Naţiune Oameni Împreună“ (NOI). 

În discursul rostit la congresul care a ales-o președinte al formațiunii, Dăncilă a afirmat că a ales să revină în politică pentru a crea consens şi pentru a înlocui interesul personal şi cel de partid cu interesul naţional.

Șoșoacă intră în SOS

Nu în ultimul rând, senatoarea Diana Șoșoacă, fostă membră a AUR, a anunțat că a devenit membră a Partidului S.O.S. România. Formațiunea a fost înființată la data de 21 noiembrie 2021 prin decizie definitivă a Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a Civilă. 

Mișcarea lui Șoșoacă va avea rolul să risipească voturile populist-suveraniștilor, în special cele ale AUR. 


Analiza expertului 

Consultantul politic Cristian Hrițuc a analizat pentru Newsweek România aceste mișcări de pe scena politică românească: 

„În acest moment, putem spune că în România avem o situație politică diferită de ce am văzut în ultimii 20 de ani. Avem două partide mari la putere și două partide de opoziție diferite fundamental, ce nu pot colabora, bântuite de vântul scindării. Mai mult de atât, partidele din opoziție nu au nici structuri puternice, nici experiență administrativă și nici prea mulți primari. (…)

Nu am mai avut o astfel de situație pe scena politică în România, cu cele mai mari partide formând o alianță de guvernare și cu o opoziție ce este măcinată de rupturi și de certuri interne. (…)

Deși există un climat propice pentru un partid de opoziție: criză economică, o alianță de guvernare compusă din două partide cu ideologie diferită, nici USR și nici AUR nu pot crește. Ultimele sondaje le arată în scădere.

(…) Rotația guvernamentală din 2023 poate fi un moment în care să se schimbe tot jocul politic. Depinde foarte mult de ce vor face atunci liberalii, dacă vor accepta sau nu rotația și schimbarea premierului.

Altfel, dacă am merge în aceeași linie ca până acum, s-ar putea să avem niște alegeri în 2024 marcate de absenteism. Mai sunt aproape doi ani, iar în politică nu aduce anul ce aduce ceasul. Sunt crize în desfășurare și când sunt astfel de evenimente, oricând poate să apară o «lebădă neagră» și să avem o răsturnare de situație“, spune consultantul politic Cristian Hrițuc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.