Reorganizarea României în 8 regiuni: dispar mai multe municipii printre care și Zalău
În toamna anului 2024, Uniunea Salvați România (USR) a depus primele proiecte dintr-un pachet legislativ ambițios pentru reforma administrativ-teritorială a României. Scopul principal al inițiativei este reducerea numărului de județe și localități, precum și reorganizarea Capitalei, astfel încât administrația publică să fie mai eficientă, iar resursele financiare să fie utilizate mai responsabil.
O Românie mai suplă: 8 județe în loc de 41
Proiectul de lege propus de USR prevede reorganizarea țării în opt județe, care să corespundă regiunilor de dezvoltare stabilite încă din 2004. Această schimbare ar implica o reformă profundă a structurilor administrative și o reducere considerabilă a numărului de instituții, cu scopul declarat de a diminua birocrația și de a economisi bani publici.
Proiectul de lege pentru reorganizarea administrativ-teritorială a României prevede organizarea țării în opt județe, corespunzând regiunilor de dezvoltare constituite încă din 2004: Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea), Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Prahova, Teleorman), Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea), Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș), Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj), Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) și București-Ilfov (Municipiul București și Ilfov).
Orașele nu vor putea avea mai puțin de 20.000 de locuitori, iar comunele, nu mai puțin de 3.000 de locuitori.
Luând în considerare variantele de reorganizări propuse în trecute, de exemplu în 2012-2013 de către USL (PSD + PNL) Oradea, Arad, Deva, Alba Iulia, Zalău, Satu Mare și Baia Mare nu vor mai fi reședințe de județ în detrimentul municipiilor Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov.
Potrivit inițiatorilor proiectului, această reformă ar aduce beneficii semnificative, inclusiv:
- Reducerea cheltuielilor publice prin diminuarea numărului de instituții administrative;
- Simplificarea procesului decizional și a birocrației;
- O mai bună alocare a resurselor la nivel regional.
Pe de altă parte, proiectul ar putea întâmpina o rezistență considerabilă din partea autorităților locale și a angajaților din administrația publică, care și-ar putea pierde locurile de muncă în urma comasării instituțiilor. De asemenea, populația din orașele care își vor pierde statutul de reședință de județ ar putea resimți această schimbare ca pe o diminuare a importanței lor administrative.

